Regionalizarea începe cu sistemul sanitar. Care vor fi principalele măsuri

Planul ministrului este ca numărul direcţiilor de sănătate publică să fie redus la o cincime: doar opt, în judeţele centre universitare. Celelalte direcţii judeţene vor deveni simple oficii. Aceeaşi soartă le aşteaptă şi pe serviciile de ambulanţă.

În prezent, aproape 18.000 de angajaţi lucrează în direcţiile de sănătate, în casele judeţene de asigurări şi în serviciile de ambulanţă. După regionalizare, o parte din personal va ajunge în subordinea Consiliilor Judeţene sau Municipale, iar o altă parte va ajunge în spitale şi cabinete medicale. Unii funcţionari ar putea fi chiar disponibilizaţi.

Economii de 50 de milioane de euro

Eugen Nicolăescu a anunțat astăzi că se vor face economii de 50 de milioane de euro la bugetul Sănătății, 20 de milioane din reorganizarea direcțiilor de sănătate publică, iar alte 30 de milioane din reorganizarea caselor de asigurări de sănătate.

Deocamdată ministrul a dat asigurări că nu vor fi foarte multe disponibilizări, cei mai mulți dintre ei vor fi transferați la alte instituții din subordinea ministerului, iar medicii cu experiență vor fi duși în spitale, acolo unde este cazul. O cotă parte, de „oameni nepregătiți”, vor fi dați afară.

Prin această reorganizare vor fi opt direcții de sănătate publică regionale, în subordinea cărora vor fi 42 de oficii, urmând că săptămâna viitoare să fie o eșalonare și pe casele de asigurări de sănătate.

Două agenții noi

Tot de săptămâna viitoare vor începe discuțiile cu factorii implicați pentru a-și da acordul pe această reorganizare, iar până la sfârșitul anului vor fi două agenții importante: Agenția Națională de Programe, care va coordona mai atent programele naționale de sănătate, dar și o Agenție de Achiziții și Investiții, care va ține cont de toate instrumentele medicale care intră pe piața din România să fie în ordine.

„Credem că vom putea face o economie la Ministerul Sănătății, în bugetul ministerului, de circa 20 de milioane de euro şi cu ce estimăm la nivelul Casei Naționale 30 de milioane, în total, 50 de milioane de euro care se vor întoarce la Sănătate. Estimăm că vom reduce din birocraţie circa 3-4.000 de posturi”, a declarat Eugen Nicolăescu.

Ce spun oamenii din sistem

Planurile ministrului îi nemulțumesc, însă, pe angajați.

„Din totalul fondului naţional de sănătate 0,7% reprezintă costurile de salarii. Eventualele economii sunt insignifiante”, a afirmat la Digi24 Cristian Cloț, președintele sindicatului din Casa de Asigurări de Sănătate a municipiului București.

După primele calcule, la Galaţi, de exemplu, singura economie care se va face se bazează pe salariile a zece angajaţi, adică 10.000 de lei, susține Valentin Boldea, directorul DSP Galați.

Săptămâna viitoare, ministrul va prezenta şi planul de desfiinţare a Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătate. O propunere pe care sindicaliştii o resping din start.

„Casele judeţene de asigurări să rămână de sine stătătoare, să li se dea autoritatea necesară, iar resursele financiare de la populație să rămână la nivel naţional sub incidenţa parlamentară”, a adăugat Dan Pîrnoiu, lider de sindicat Sanitas Sibiu.

Noile modificări din sistemul sanitar vor putea intra în vigoare cel mai târziu în luna iulie.

Citiți și Eugen Nicolăescu: Ştiu că e o emoţie când desfiinţezi instituţii birocratice, comuniste, după 65 de ani de funcţionare

Ministerul Sănătăţii lansează în dezbatere publică proiectul privind reorganizarea insituţiei