REGIONALIZARE. Reîmpărțirea teritorială a României va fi decisă anul viitor
În șase ani de la aderarea în Uniunea Europeană, România a atras mai puţin de 10 procente din cei 30 de miliarde de euro puşi la dispoziţia sa. Moldova, Oltenia şi Dobrogea sunt printre cele mai sărace regiuni ale Europei, iar acest handicap nu a fost reparat cu fondurile venite de la Bruuxelles. Comisia Europeană ar vrea să schimbe strategia de alocare a banilor pentru România, însă tema regionalizării va fi speculată politic, spun analiştii.
Miza procesului de regionalizare o reprezintă cele 40 de miliarde de euro care ajung în România de la Comisia Europeană în perioada 2014-2020. Aceşti bani fie ajung în Bucureşti ca până acum, de unde sunt redistribuiţi în regiunile ţării, fie ajung în fiecare regiune, iar de aici sunt administraţi în mod separat.
Graniţele celor 42 de judeţe ar urma să se dizolve anul viitor, iar România să fie împărărţită în mai multe regiuni. Există mai multe variante: o împărţire după graniţele regiunilor istorice de la Crişana şi Bucovina, până în Dobrogea, sau delimitarea după criterii economice. Polii de dezvoltare economică ai României sunt cele șapte mari oraşe, iar fiecare din acestea se bazează pe mai multe puncte forte.
Bucureştiul, de exemplu, are atât zonă industrială, cât şi un puternic centru universitar, plus cele mai bune legături de infrastructură. Cluj-Napoca poate deveni un important centru IT din Europa, Iași este centrul cultural al României, Constanța poate deveni cel mai puternic punct comercial şi energetic al ţării, iar Craiova poate miza pe agricultură. Braşov şi Timişoara pot atrage fonduri pentru turism şi infrastructură. Cel mai greu va fi însă ca politicienii să renunţe la o parte din avantajele pe care le au acum.
În prezent, România este împărţită formal în opt regiuni de dezvoltare, după poziţia geografică.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
