Meteorologii au observat o creştere alarmantă a temperaturilor încă din anii 50, odată cu industrializarea, dar ritmul a devenit din ce în ce mai accelerat în ultimele două decenii. Se estimează că până în anul 2100, temperatura medie globală va creşte cu 6-7 grade. Europa, însă, va fi afectată de secetă, în cea mai mare parte, mult mai devreme, până în 2050.
Ultimul an a fost cel mai călduros din istorie. Luna mai a fost cea de-a 13-a lună consecutivă cu temperaturi record. A fost cu aproape un grad mai caldă decât cea mai fierbinte lună mai din istorie, şi, deşi pentru nepricepuţi nu pare mult, specialiştii avertizează: consecinţele acestei încălziri sunt catastrofale.
Roxana Bojariu, şeful Departamentului de Climatologie: „Comunitatea oamenilor de ştiinţă a estimat că dacă depăşim aceste praguri, sunt probleme legate de capcitatea noastră, dar şi a ecosistemelor de a se adapta unei schimbări atât de bruşte, atât de rapide”.
Îngrijorătoare sunt şi temperaturile din România, spun specialiştii. Episoadele caniculare sunt neobişnuit de dese pentru această perioadă a anului.
Oana Catrina, meteorolog de serviciu: „Vorbim de o masă de aer de origine tropicală dinspre latitudini sudice, ce a înaintat şi chiar s-a internsificat pe teritoriul ţării noastre. De altfel, pe parcursul zilei de ieri s-au înregistrat recorduri zilnice privind cele mai ridicate temperaturi maxime înregistrate într-o zi de 17 iunie, de când se fac înregistrări meteorologice”.
Efectele încălzirii globale deja se văd, spun specialiştii. De pildă, inundaţiile din ultimele luni sunt legate de acest fenomen.
Roxana Bojariu, şeful Departamentului de Climatologie: „Faptul că aceste fenomene devin din ce în ce mai dese şi că intensitatea de exemplu a precipitaţiilor creşte, acest lucru poate fi pus pe seama schimbării climei, pentru că o atmosferă mai caldă practic conţine mai mulţi vapori de apă”.
În zilele următoare, în România, arşiţa de peste zi va fi stinsă pe seară de ploi torenţiale şi furtuni. Şi aşa va fi până la mijlocul săptămânii viitoare.