Europa pierde anual 120 de miliarde de euro din cauza corupţiei. Este o sumă uriaşă, aproape egală cu bugetul Uniunii pe un an. Aceste pierderi apar într-un prim raport al Comisiei Europene despre amploarea acestui fenomen în cele 28 de ţări membre ale Uniunii. România apare şi ea în clubul prea puţin select select al ţărilor unde atât percepţia, cât şi răspândirea acestei practici este mult mai mare decât media la nivelul Uniunii.
Raportul Comisiei Europene nu face clasamente şi nici nu arată cu degetul o ţară sau alta. Oferă în schimb o imagine de ansamblu care i-a surprins chiar şi pe oficialii de la Bruxelles. Asta în condiţiile în care unele date, extrem de sensibile, nici nu au mai ajuns în raport. Comisia a decis să nu mai publice şi informaţii privind corupţia din interiorul instituţiilor comunitare. E greu, căci de multe ori corupţiei i se zice lobby.
Măruntă sau mare, corupţia în România este o problemă sistemică, semnalează raportul Comisiei Europene, prezentat de comisarul european pentru Afaceri Interne Cecilia Malmström.
„Se fac eforturi pentru combaterea corupţiei, aşa cum se arată şi în raportul MCV pentru cele două ţări (Bulgaria şi România – n.red.), eforturi recunoscute şi de noi. Aşa cum am spus şi la început, multe ţări fac eforturi ca să combată acest fenomen, dar nu este suficient.”
Potrivit documentului, România a făcut reforme anticorupţie în ultimii ani, dar rezultatele sunt fragile. Un sfert din cei chestionaţi recunosc fie că li s-a cerut să dea mită, fie că s-a aşteptat acest lucru din partea lor. Media europeană este în acest caz de doar 4%, iar procentul României este al doilea cel mai mare dintre cele 28 de ţări studiate.
Dar şi în întreaga Europă amploarea corupţiei este mare. Nivelul corupţiei este şocant de ridicat, a recunoscut comisarul Cecilia Malmström, care a prezentat raportul. „76% dintre europeni cred că fenomenul corupţiei este răspândit în ţările în care trăiesc. Mai mult de jumătate dintre europeni cred că nivelul corupţiei din ţara lor a crescut în ultimii ani.”
Raportul publicat de Comisia Europeană vine cu şase luni întârziere şi fără un capitol important - cel despre corupţia din instituţiile europene. Potrivit oficialilor de la Bruxelles, capitolul nu a fost publicat pentru că informaţiile trebuie să fie evaluate şi din exteriorul Uniunii. Decizia de a nu publica aceste date poate fi un semn că Bruxelles-ul nu are mecanismele necesare pentru a supraveghea corupţia din propria curte.
Un studiu publicat recent de Transparency International arată că executivul de la Bruxelles nu are o listă neagră funcţională cu firme oprite de la accesarea fondurilor europene. Oficiul European de Luptă Antifraudă are şi el resurse limitate. În 2011, bugetul Oficiului a fost de doar 23,5 milioane de euro.
Un studiul al OLAF publicat toamna trecută arăta că România ocupă printre primele locuri la fraudă cu fondurile europene, în condiţiile în care rata de absorbţie este printre cele mai scăzute, de sub 35%.
Business Club
Documente:
Comunicat de presă (limba română)
Anexa 23 cu privire la România (limba engleză)
Infografic România (limba engleză)
Raportul complet (limba engleză)