Raport. 10 angajați, 21 de asistenți și 12 directori pentru un studiu de fezabilitate, la CNADNR

Telemedicină cu scandal. Șase aparate de radiologie noi zac nefolosite în spitalele din Bihor

Postul Crăciunului, ținut cu bunătăți făcute în casă

Cum îl descrie Sylvester Stallone pe Donald Trump

Câți bani sunt dispuși românii să cheltuie anul acesta de Crăciun

Incendiu puternic într-un bloc din Sectorul 3 al Capitalei. Două persoane au fost evacuate

O femeie ar fi furat produse medicale dintr-un spital din Capitală. Acestea erau apoi vândute de soțul ei în cabinete stomatologice

Cazul băiatului mort în Spitalul din Târgu-Jiu: Noi informații contrazic apărarea chirurgului de gardă

Protest: Haka în Parlamentul Noii Zeelande. Membrii maori întrerup votul pe un proiect de lege ce amenință drepturile indigene

Momentul în care un tramvai din Timișoara sare de pe linii și ajunge pe trotuar. Din primele informații, de vină ar fi fost vatmanul

„200 de pagini au scris inspectorii Corpului de control al Ministerului Transporturilor după ce au fost puşi să verifice Compania de Drumuri. Prin acest stufos document aruncăm o privire în activitatea unei instituţii cu aproape 6.000 de angajaţi şi care a primit anul acesta peste 3,2 miliarde de lei din visteria statului pentru repararea drumurilor şi pentru construcţia de autostrăzi”, relatează Cristina Sbîrn, reporter Digi24.

Într-o companie în care un angajat câştigă, în medie, 3.000 de lei, la concursurile de angajare rar se prezintă mai mult de o persoană. O ciudăţenie pe care o remarcă şi inspectorii Corpului de control. Pun sub semnul întrebării modalitatea în care sunt recrutaţi cei care au pe mână infrastructura României.

Şi vin şi cu exemple. În vara anului trecut, fratele lui Victor Mag, fost director care se ocupa de implementarea proiectelor de autostrăzi şi drumuri expres, a fost angajat în companie. A fost singurul candidat pentru un post de inginer la direcţia concesiuni. Specialist în roboţi industriali, Bogdan Mag nu ar avea pregătirea necesară pentru a ocupa o astfel de funcţie, spun inspectorii Corpului de control. În plus, ar fi fost declarat admis în urma unei evaluări făcute de o comisie formată din foştii subalterni ai fratelui său.

Mai mult, Compania de Drumuri pare să funcţioneze după regula „unul munceşte, trei se uită”.

De exemplu, de refacerea studiului de fezabilitate, necesar pentru a adăuga încă două benzi centurii de sud a Bucureştiului, s-au ocupat efectiv doar 10 persoane. Încă 21 alcătuiau echipa de suport, care doar îi asistă pe aceştia, iar alţi 12 directori îi coordonau pe toţi.

Toate aceste persoane beneficiază, însă, de majorări salariale de până la 75%.

În plus, inspectorii Corpului de control se arată surprinşi că într-o companie care se ocupă cu repararea drumurilor şi construcţia de autostrăzi, unul din cinci angajaţi este şef. Doar 7% din inginerii care lucrează în CNADNR sunt specializaţi în construcţia de drumuri, poduri şi căi ferate.

„În mod evident ceva trebuie îmbunătăţit. Îmbunătăţirile respective nu pot fi făcute decât prin schimbări”, spune Cătălin Homor, director general al CNADNR.

Și premierul i-a cerut proaspătului director general, Cătălin Homor, reformarea companiei.

„Sa vină cu o viziune mai precisă legată de ce are de gând să facă şi mai jos în managemnetul companiei pentru a accelera procesul de profesionalizare, de reprofesionalizare a companiei şi de creştere a performanţei”, spunea premierul Dacian Cioloș în 5 februarie.

Raportul, realizat în toamna anului trecut, atrage atenţia şi asupra banilor cheltuiţi de companie cu avocaţii. Le-au fost plătite onorarii cuprinse între 39 şi 150 de euro pe oră. Totul în condiţiile în care doar în sediul din Capitală al Companiei lucrează 56 de jurişti.

Culmea este că, în urma proceselor soluţionate între 2013 şi iunie 2015, CNADNR a recuperat puţin peste 640.000 de lei şi a plătit în urma litigiilor pierdute de 100 de ori mai mult.