Putna, la mâna căutătorilor de gaze. În zonă se fac forări, deși reprezentanții mănăstirii nu sunt de acord

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Pădurea din spatele mănăstirii Putna a fost împânzită de forări din 50 în 50 de metri, pentru amplasarea dinamitei. Undele de șoc produse de explozii îi vor ajuta pe prospectori să găsească eventualele zăcăminte de gaze. Această acţiune în forţă a provocat panică printre călugări.

„Vor trebui să facă 15.000 de detonări. Dacă în fiecare groapă pun până la jumătate de kilogram de dinamită, este vorba de 7500 de kilograme de dinamită folosită”, a explicat Părintele Iustin, consilierul juridic al Mănăstirii Putna.

În apropiere se află câteva izvoare din care iau apă atât cei de la mănăstire, cât și locuitorii din Putna.

„Solul conţine numeroase pungi de gaze de sulf, care, prin aceste detonări, sunt în pericol de a se rupe şi a intra în contact cu pânza freatică”, a subliniat părintele Iustin.

„Cantitatea de explozibil este mult, mult, mult prea mică”, spune, însă, Vasile Oşan, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Suceava.

Reprezentanţii firmei care caută gaze dau asigurări că nu vor polua izvoarele.

Un alt pericol de pe urma forărilor este afectarea structurii de rezistență a mănăstirii, spun călugării. Lăcaşul este o ctitorie a lui Ștefan cel Mare din secolul al XV-lea.

„Compania noastră utilizează această metodă din 1951, de când a fost înfiinţată, afectarea clădirilor este exclusă. Fără o eroare umană majoră care, din punctul nostru de vedere, este imposibilă”, a subliniat Mihai Mitroi - purtătorul de cuvânt al firmei de prospecţiuni. „În esenţă, noi nu aducem modificări morfologiei terenului, structurii terenului şi avem un impact minim”, a adăugat el.

Conducerea mănăstirii a refuzat încă de anul trecut cererea companiei de a intra pe terenurile ei.

Agenția de Mediu a dat undă verde prospectorilor, însă ulterior, după mai multe plângeri, lucrările au fost oprite.

„La nivelul instituției prefectului județului Suceava s-a constituit o comisie de anchetă. Această comisie va stabili atât modalitatea prin care se intervine pe terenurile proprietate personală, cât și impactul asupra mediului”, a explicat Cristi Sologon, directorul Cancelariei Prefectului Sucevei.

Pentru clarificarea situaţiei, prefectul județului Suceava va discuta cu reprezentanții Gărzii de Mediu și cei ai Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.