Propunere controversată: Televiziunile comerciale ar urma să fie finanțate din abonamentul la cablu

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

O taxă tv, cum este cea pentru TVR, dar pentru televiziunile comerciale. Fondul ar urma să fie alimentat cu 5% din cifra de afaceri a distribuitorilor de programe tv - companiile de cablu. Cu alte cuvinte, statul ar urma să colecteze bani de la privaţi pe care să îi dea altor privaţi.

„Poate să fie un sistem de avarie până când presa va începe să se pună pe picioare, moment în care să trecem la un următor pas: reduceri de TVA, reduceri de impozit pe profit, pentru că aceste măsuri în domeniul presei nu pot fi considerate ajutor de la stat”, spune inițiatorul propunerii.

„Sunt mai mult decât suficiente pentru a susţine un astfel de proiect şi mai ales pentru a susţine proiecte editoriale pentru televiziunile din top 10. Da, vorbim de peste 10 milioane de euro pe an”, adaugă Valentin Jucan.

Într-o postare pe Facebook, premierul Victor Ponta spune că susţine o propunere care să ajute televiziunile comerciale, dar că de ea ar trebui să se ocupe Parlamentul. CNA nu are drept de iniţiativă legislativă. Valentin Jucan şi-ar fi dorit ca propunerea lui să fie transformată de premier într-o ordonanţă de urgenţă. Victor Ponta pasează însă problema în Parlament.

„Nu cred că o asemenea reglementare e bine să fie aprobată prin Ordonanță de Urgență. Acord politic în Parlament este singura soluție de durată!”, a scris premierul.

Propunerea lui Valentin Jucan, membru CNA, spune că beneficiarele fondului ar trebui să fie primele 10 televiziuni comerciale. Interesant este că doar o parte dintre ele au probleme financiare şi numai o parte se ocupă cu informarea.

O scurtă privire asupra industriei telecom, cea care ar urma să alimenteze cu 5% fondul de finanţare a televiziunilor private. Este una dintre cele mai competitive industrii, cu o concurenţă acerbă. Vitezele de internet sunt printre cele mai mari din lume, tarifele de telefonie mobilă sunt printre cele mai mici din Europa. Marjele de profit sunt sub media europeană, iar bilanţurile celor mai mari jucători se închid pe minus în ultimii ani. Exceptând companiile care încasează accize de la populaţie, industria telecom are cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. Este motivul pentru care industria consideră o mare nedreptate să-i taxezi suplimentar pe bunii platnici şi să dai banii celor care nu-şi plătesc impozitele. Şi mai dureros este că beneficiarii ar fi companii private - televiziunile comerciale.

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, atrage atenţia asupra beneficiarilor -primele 10 televiziuni comerciale, adică cele din must carry, retransmise obligatoriu. Bogdan Chiriţoiu spune că este un principiu aplicat strâmb în România.

„E greu, e devreme... diavolul e în detalii. În principiu, dacă vrea statul, consideră că anumite televiziuni trebuie sprijinite, acest lucru se poate face, dar să vedem care sunt criteriile după care ar fi alese. În opinia noastră deja regula must carry este prea largă. Nu ştiu dacă voi fi foarte popular când spun asta, nu ştiu camerele astea de unde sunt şi câţi dintre voi sunt în must carry sau nu sunteţi. Dar must carry este gândit în legislaţia europeană să ajute televiziuni care sunt utile public, dar nu sunt viabile economic. Gen programe culturale, pentru minorităţi. La noi am băgat 20 şi ceva de televiziuni... nu mai există ţară cu atâtea”, spune Bogdan Chirițoiu.

„Ar fi greu să explici că este un interes public, că musai statul ar trebui să ajute să ajungă programul ăla în casă oamenilor. Recomandarea noastră către CNA, făcută mai demult, e să modifice legea şi să reducă numărul televiziunilor care sunt în must carry”, a adăugat el.

În fine, dacă propunerea va trece, industria telecom va avea două opţiuni. Să reducă din cantitatea sau calitatea serviciilor oferite pentru acelaşi preţ, în aşa fel încât televiziunile private să încaseze diferenţa. Sau să majoreze preţurile, care în ultimii şapte ani au fost constante, în unele cazuri chiar în scădere, în aşa fel încât fondul de ajutare a televiziunilor private să fie alimentat. Prima opţiune este desfiinţată din capul locului de mediul concurenţial.

Subiectula fost dezbătut și de invitații „Jurnalului de seară”.

„Este un proiect care induce, cel puțin în primă fază, o situație discriminatorie. Nu cred că statul ar trebui să intervină să suprareglementeze relațiile contractuale. Nimeni nu este obligat să alimenteze un anumit sector din veniturile pe care alții le realizează”, a spus Ionuț Stroe, purtător de cuvânt al PNL.

„Cred că nu este o propunere constructivă și cred că este în detrimentul celor care își plătesc taxele în mod legal”, a spus și Daniel Florea, deputat PSD.

„Cred că aici cineva e în lipsă de imagine și vrea să-și ia niște aliați pentru a-și crea imagine. De ce nu și industria constructoare de mașini nu ia de la taxa de drum sau invers?”, a fost opinia lui Virgil Guran, deputat România Unită.