Astfel, începând cu 2014, o persoană fizica, din România sau din străinatate, va putea deține terenuri agricole extravilane în limita a 100 de hectare, potrivit unui proiect de lege. Limitarea vine în contextul liberalizării pieței funciare, când străinii trebuie să aibă același tratament ca și cetățenii români.
Și cum nu putea fi limitat doar accesul persoanelor străine, căci sărea Comisia Europeană în sus, s-a impus această limită generală. Legea care va reglementa achizițiile de terenuri agricole nu va avea și un caracter retroactiv, deci cine vrea să cumpere acum.
Limitarea este oarecum inutilă. Și acum străinii dețin circa 10 la sută din suprafața arabilă a țării, undeva la un milion de hectare. Le dețin prin intermediul societăților comerciale. În total, cultivă undeva la un sfert din terenuri pentru că au și mai mult în concesiune. Cine a vrut pământ în România a cumpărat și l-a cultivat. Însă, din când în când, se mai cântă în spațiul public românesc la struna naționalistă, cu dor și jale despre cum ne iau alții țara.
În urmă cu două luni, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat la emisiunea „Imparţial”, că vor fi introduse în dezbatere condiţiile în care, din 2014, persoanele fizice străine vor putea cumpăra terenuri în România.