Timp de 6 ani, Consiliul Judeţean Braşov nu a reuşit să-i convingă pe primarii celor 48 de oraşe şi comune să pună în pratică proiectul de control al deşeurilor. 170 de milioane de euro veneau de la Bruxelles cu o condiţie - de strângerea gunoaielor trebuia să se ocupe o singură firmă, în tot judeţul. Multe dintre primării nu au vrut să renunţe la societăţile cu care lucrează şi care au investit în maşini şi rampe ecologice.
"Ne dorim ca şi operatorii locali, care în prezent au contract, care au făcut investiţii, unde de cele mai multe ori primăriile sunt acţionari principali, să vină în sprijinul nostru şi să poată participa şi ei la această activitate", a declarat Adrian Vestea, primarul din Râşnov.
"Eu cred că trebuie să facem toţi un compromis, să mergem în această direcţie, pentru că altfel nici localităţile nu au bani să-şi rezolve problemele pe deşeuri, n-au bani să închidă gropile neconforme, n-au bani să facă staţii de transfer, n-au bani să facă staţii de sortare", a spus Kovacs Attila, coordonatorul proiectului.
Edilii nu s-au înţeles nici asupra localităţii în care se va ridica marea rampă ecologică de gunoi a judeţului.
În prima etapă, proiectul prevedea desfiinţarea unor depozite neautorizate de gunoi şi realizarea unor staţii pentru sortarea şi tratarea deşeurilor. A doua etapă, cea pentru crearea unei staţii pentru valorificarea energetică a deşeurilor, rămâne şi ea un vis frumos.
Primarul din comuna Tărlungeni susţine că încă de acum doi ani a pus la dispoziţia autorităţilor un teren pentru construcţia staţiei de producere a energiei din deşeuri. Până acum, nu l-a băgat nimeni în seamă.
"Banii aceştia sunt deja pierduţi pe exerciţiul financiar 2007 – 2013. Deci, până acum trebuia să fie. Acum, să vedem dacă se poate. Poate ne trezim în ceasul al 24-lea, poate reuşim să implementăm în exerciţiul financiar 2014 – 2020", a afirmat Kiss Iosif, primarul din Tărlungeni.
Conform proiectului, toate investiţiile trebuieau terminate până la finele anului. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Braşov spun că vor solicita Uniunii Europene să aprobe din nou finanţarea proiectului, anul viitor.