Fiecare poştaş are propria metodă pentru a evita pericolul.
„Vă rog, o pâinică”. Aşa îşi începe ziua Adriana Popa, poştaş în zona industrială de vest a Craiovei. De 17 ani, de când are această meserie, ştie că trebuie să-si facă provizii serioase pentru a îndepărata maidanezii. Şi nici aşa nu are garanţia că scapă nemuşcată. A păţit-o chiar anul trecut.
„Rana s-a închis foarte greu. Mă apăr cu sacoşa dacă am reviste ziare. Car şi pâine neapărat”, spune Adriana Popa.
Metode rudimentare, dar eficiente au şi ceilalţi colegi ai Adrianei.
„Când ajung în poştă zic mersi că am ajuns teafără. Şi astăzi am reuşit cu bine să ajung”, adaugă Silvia Păceană, factor poştal.
„Ştiu că există problema aceasta care afectează şi lucrătorii poştali, ştiu că se ocupă şi autorităţile de ea”, afirmă Gheorghe Matec, șeful Oficiului Judeţean de Poştă Dolj.
Autorităţile se ocupă mai mult sau mai puţin, pentru că nu prea au soluţii.
„Noi nu putem face altceva decât în momentul când suntem solicitaţi să ridicăm aceşti câini aşa zişi agresivi şi îi ducem în adăpostul de câini”, declară Cristian Popescu, directorul Salubritate Craiova.
Adăpostul de câini pe care primăria îl are acum poate caza doar 100 de câini şi nu mai mult de o săptămână. În acest timp, animalele sunt castrate, departazitate şi trimise înapoi pe stradă. Primăria are însă în plan construcţia unui adăpost pentru 5.000 de câini la marginea oraşului. Până atunci însă, oamenii trebuie să se apere cum pot.