Prefectul de Argeş: Primarul din Berevoeşti este ”vinovatul moral” pentru cazurile de sclavie din localitate

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Prefectul judeţului Argeş, Cristian Soare, a prezentat marţi, într-o conferinţă de presă, rezultatele preliminare ale verificărilor făcute de Corpul de Control al prefectului la Primăria Berevoeşti.

În acest context, Soare a arătat că primarul localităţii, Florin Proca, ştia despre cazuri de copii exploataţi în localitatea pe care o conduce, dar nu a făcut nimic pentru a-i salva pe aceştia, în sensul în care nu a alertat autorităţile.

Prefectul de Argeş a afirmat că în noiembrie anul trecut, după moartea unuia dintre adulţii ţinuţi sclavi de către romii din Berevoeşti, primarul a transmis, la nouă zile de la deces, două adrese, una către Postul de Poliţie Berevoeşti şi alta la Secţia rurală de Poliţie Schitu Goleşti, unde este arondată comuna Berevoeşti, adrese în care edilul afirma că “există suspiciuni că în unele familii se află minori fără acte de identitate care sunt folosiţi la diverse activităţi nespecifice vârstei lor” şi solicita organelor de poliţie să ia măsuri pentru identificarea acestora.

După transmiterea acestor adrese, edilul a primit de la Poliţie răspuns că, potrivit legii protecţiei copilului, prin compartimentul de asistenţă socială primarul are obligaţia de a face o anchetă socială şi de a sesiza de urgenţă Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului în legătură cu faptul că ar exista în localitate astfel de cazuri.

”Abia peste două luni, în data de 6 ianuarie anul curent, primarul comunei prin Compartimentul de asistenţă socială face o aşa-zisă anchetă socială la domiciliul unui suspect în acest dosar, unde nu identifică minori sechestraţi sau supuşi la muncă forţată. Practic, în toată această chestiune, de o gravitate extremă, primarul s-a limitat să trimită două adrese şi să efectueze formal o aşa-zisă anchetă socială în care nu a descoperit nimic”  a afirmat prefectul de Argeş.

Cristian Soare a adăugat că îl consideră ”vinovat moral” pe primarul din Berevoeşti pentru această situaţie, întrucât acesta nu a sesizat DGASPC în legătură cu suspiciunile pe care le avea, deşi legea îl obliga să facă acest lucru.

”Toate elementele descoperite în urma controlului ne conduc la concluzia că primarul comunei Berevoeşti, după cum chiar el afirma în cele două adrese transmise Poliţiei, ştia de existenţa unor minori suspuşi la muncă forţată în localitate, însă nu a făcut nimic concret pentru identificarea şi salvarea acestora” a mai spus părefectulş Cristian Soare.

Doi fraţi cu vârste de 11 şi 13 ani au fost scoşi din lanţuri de către anchetatori din gospodăriile romilor din Berevoeşti, care îi ţineau sclavi pe cei doi copii. Alţi 12 adulţi victime ale traficului de persoane au fost găsiţi în urma descinderilor de acum două săptămâni făcute la Berevoeşti de către DIICOT şi Poliţia Argeş.

Procurorii DIICOT Piteşti, împreună cu poliţişti de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Piteşti şi Craiova, au făcut, pe 14 iulie, 40 de percheziţii în comuna Berevoeşti, satul Gămăceşti, din judeţul Argeş, pentru destructurarea mai multor grupuri infracţionale organizate specializate în infracţiuni de trafic de persoane şi trafic de minori.

Persoanele vizate de descinderi sunt suspectate că, începând cu anul 2008 şi până în prezent, au constituit mai multe grupuri infracţionale organizate structurate pe baza relaţiilor de familie, care au recrutat aproximativ 40 de persoane minore şi majore prin constrângere, inducere în eroare, răpire sau profitând de starea de vulnerabilitate în care se aflau acestea, le-au exploatat supunându-le la executarea de munci şi îndeplinirea de servicii în mod forţat.

Printre victime se numără copii, dar şi persoane cu dizabilităţi fizice sau psihice ori cu situaţii materiale precare care au fost forţate să muncească sau să practice cerşetoria, ”prin procedee care au adus victimele în stare de aservire şi de lipsire de libertate, arăta DIICOT.

Victimele erau ţinute într-o continuă stare de teroare, exploatatorii le băteau, le ameninţau, le ţineau fără hrană şi le supuneau unor tratamente umilitoare, potrivit procurorilor.