Poșta română, încă un colos cu picioare de lut

Acționarul majoritar e Ministerul Comunicațiilor, cu 75%. Se adaugă Fondul Proprietatea, cu 25%.

Statul vrea să vândă 51% din acţiunile pe care le deţine la Poşta Română. Caută un investitor strategic care să majoreze capitalul companiei cu banii aferenţi pachetului de acţiuni. Astfel, anunţul de licitaţie urmează să fie publicat până la sfârșitul lunii februarie, imediat ce Comisia Europeană aprobă procedura. Iar lista de investitori eligibili trebuie stabilită până la mijlocul lunii mai. Dacă totul merge conform planului, la mijlocul lunii iunie ar trebui să fie semnat contractul de privatizare.

De ce e necesară privatizarea?

Poşta Română este cel mai mare operator de profil şi dispune de o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale.

În 2011, cifra de afaceri a Companiei Naţionale Poşta Română a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, în timp ce pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei, conform datelor Ministerului Finanţelor Publice. Compania avea la sfârşitul lui 2011 datorii totale de 556,9 milioane de lei, iar numărul mediu de salariaţi a scăzut cu peste 2.500, la 32.124 de persoane.

Fondul Monetar a insistat încă de anul trecut ca statul să găsească un investitor strategic, care să aducă bani la Poşta Română. Atunci, discuţiile se purtau pentru un pachet de 20% din acţiuni. Primul termen a fost aprilie 2012, dar au avut loc mai multe amânări. Poşta belgiană şi alte trei administraţii poştale din Europa şi-au exprimat dorinţa de a participa la privatizarea Poştei Române, deși Guvernul nu menționase nici măcar un preț de pornire. Aşa că toate ofertele au rămas la nivel de intenție.

Citiți șiPoșta Română, în instanță. Conducerea a fost implicată în mai multe dosare

Comoara din curtea Poștei Române

Prejudicii de milioane de euro. Poşta Română, jefuită din interior

Încă 4.000 de angajați ai Poștei ar putea fi concediați

Angajații Poștei Române au ieșit în stradă

Poștasul ajunge ultimul. Firmele de curierat sunt de trei ori mai rapide

Acum, Guvernul le va impune investitorilor care vor participa la licitație o garanție în valoare de două milioane de euro. Este o măsură de precauție menită să asigure că doar investitorii serioşi se vor înscrie în cursă şi că se va evita astfel un fiasco, precum cel de anul trecut, de la Oltchim. În cazul în care câștigătorul licitației nu face la timp plata pentru pachetul de acțiuni, va pierde garanția.

Poşta Română, din rău în mai rău

După ce au aflat că Posta Română va fi privatizată, angajaţii au decis să picheteze sediul companiei, nemulţumiţi de intenţiile conducerii de a tăia veniturile angajaţilor. Din 2008 încoace, situaţia s-a deteriorat din ce în ce mai mult, iar reorganizarea companiei sperie salariaţii.

Poşta Română este cel mai mare operator de servicii poştale, cu peste 7.000 de oficii, şi deţine monopol pe o bună parte din serviciile din piaţă. Cu toate acestea, merge din rău în mai rău.

Din 2009, compania a devenit o altă gaură neagră care înghite bani de la stat şi înregistrează pierderi. Profiturile frumoase din perioada 2005-2007 sunt doar o amintire. În 2011, a avut pierderi de 183 de milioane de lei, cu 50 la sută mai mari decât în 2010.

Specialiştii au pus rezultatele financiare precare pe seama crizei economice şi a managementului defectuos. În 2010, de exemplu, s-au făcut cheltuieli uriaşe fără nicio justificare. Cel mai cunoscut caz este mutarea Centrului Regional de Tranzit dintr-o clădire aflată în proprietatea Poştei într-un spaţiu închiriat cu nu mai puţin de 50 de mii de euro pe lună. Adică o pagubă de peste 1,2 milioane de euro în 2 ani, cât a fost în vigoare contractul.

Reorganizarea a început abia după ce am încheiat acordul cu Fondul Monetar, care a tras mai multe semnale de alarmă. Pentru a face compania mai atractivă la privatizare, conducerea societăţii a renunţat la peste 2.500 de angajaţi, deşi planul iniţial prevedea 6.500 de disponibilizări. Astfel, Poşta Română a ajuns să aibă 32 de mii de salariaţi.

Însă nici aşa problemele nu s-au rezolvat. Datoriile acumulate de companie au depăşit 550 de milioane de lei în 2011, iar cifra de afaceri a scăzut în continuare. Asta în vreme ce jucătorii privaţi din piaţa de curierat au câştigat teren constant, în special pe segmentul dedicat companiilor.

Rezultatele Poştei Române

2005: +29,04 milioane de lei

2006: +31,97 milioane de lei

2007: +25,48 milioane de lei

2008: +35.576 lei

2009: -181,55 milioane de lei

2010: -121,02 milioane de lei

2011: -182,93 milioane de lei

Angajaţii Poştei Române

2011: 34.731

2012: 32.124

Rețea uriașă de oficii și o colecție filatelică impresionantă

Angajaţii Poştei Române vor protesta astăzi, în semn de nemulţumire faţă de intenţiile conducerii instituţiei de a le reduce veniturile. Poşta Română este compania autohtonă cu cel mai mare număr de salariaţi, peste 30.000. Pe lângă baza largă de resurse umane, societatea dispune de o reţea uriaşă de oficii, care se regăsesc pe întreg teritoriul ţării, fie că vorbim de centrele marilor oraşe sau de localităţile izolate din munţi.

Este cel mai mare operator de profil din țară, are circa 7.100 de oficii poștale. Deține cel puțin 30 de clădiri de patrimoniu, de importanță istorică inestimabilă, construite în jurul anului 1800. Cel mai valoros patrimoniu al Poștei este însă colecția filatelică, estimată la 700 milioane euro. Cuprinde 15 milioane de mărci poștale și timbre. 700 sunt însă suspectate a fi false, 1.000.000 nu au documente, pentru restul statutul juridic e incert.

În 2009, Curtea de Conturi a scos la suprafață nereguli legate de timbre. Sute au dispărut, peste 6.300 au fost trimise peste granițe la expoziții, dar nu au mai fost aduse în țară.

În aceste condiții, se pune întrebarea: Este Poșta Română o altă comoară vandabilă sau e încă o piatră de moară de gâtul statului român?