În România ultimilor ani, politicienii au fugit de hotărârile tranşante. S-au ascuns în spatele referendumurilor pentru a nu-şi asuma deciziile politice. Din 2007 şi până acum, românii au fost chemaţi de patru ori la urne pentru a-şi spune părerea.
În mai 2007, românii au fost chemaţi la urne pentru a spune dacă sunt sau nu de acord cu demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Pentru acest scrutin, autorităţile au plătit 60 de milioane de lei. Aproape trei sferturi dintre cei prezenţi la urne au spus Nu demiterii preşedintelui. Referendumul nu a fost validat, însă, pentru că nu s-a întrunit prezenţa necesară, de la 50 sută plus 1.
Şase luni mai târziu, românii au fost chemaţi din nou la vot. De această dată, la iniţiativa preşedintelui, care i-a întrebat dacă sunt de acord cu introducerea votului uninominal pentru alegerile parlamentare. 4 din 5 români au răspuns afirmativ la această întrebare, dar referendumul nu a fost validat nici de această dată, tot din cauza prezenţei.
Următorul vot popular a avut loc în noiembrie 2009 şi ne-a costat 6,5 milioane de lei. De această dată, preşedintele le-a pus două întrebări cetăţenilor. Prima - dacă vor un Parlament unicameral, iar a doua - dacă sunt de acord cu reducerea numărului de parlamentari la cel mult 300. Majoritatea voturilor au fost Da pentru ambele întrebări, iar Curtea Constituţională a avizat referendumul.
Vara trecută, românii au fost din nou chemaţi pentru a spune dacă mai vor sau nu ca Traian Băsescu să rămână preşedintele ţării. De această dată, cea mai mare parte a cetăţenilor au răspuns Nu. Referendumul nu a fost însă validat, din lipsă de cvorum. Acest scrutin a fost cel mai scump din ultimii 6 ani: peste 95 de milioane de lei. Pentru cele patru referendumuri s-au cheltuit în total 210 milioane lei.