Plafar și Sanevit sunt scoase la licitație

Stâlpul prăbușit peste un tramvai din București a fost remontat, dar cu susul în jos

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Replici istorice din dezbaterile electorale pentru alegerile prezidențiale

Primarul lăutar din Mehedinți care își rotunjește veniturile din cântări la nunți și botezuri

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Șofer filmat cu un copil în brațe, la volan. Ce amendă riscă bucureșteanul căutat acum de poliție

Arhiepiscopul Teodosie poate fi judecat pentru cumpărare de influență

Adolescent de 14 ani, descoperit în trafic după ce a condus 70 de kilometri cu fratele său în vârstă de 10 ani pe scaunul din dreapta

Catedrala Notre Dame din Paris, afectată de incendiul devastator, își redeschide porțile după 5 ani. Cât a costat restaurarea

Ministrul economiei a declarat că ministerul va începe privatizările, iar primele vor fi Plafar și Sanevit.

Plafar este unul dintre cele mai cunoscute 10 branduri din România

Istoria lui a început în 1948, când a început producţia şi comercializarea de ceaiuri medicinale. Compania a suferit mai multe schimbări de-a lungul anilor. În 2009 a intrat în insolvenţă, ca urmare a datoriilor şi pierderilor uriaşe. Doi ani mai devreme a pierdut şi ce avea mai de preţ: numele. A fost vândut în 2007, pentru un milion de euro. Acum, toate companiile care vând ceaiuri sau siropuri naturiste se folosesc de brandul Plafar.

„La momentul ieșirii din insolvență nu era supermarket unde să nu găsești produs Plafar, raioane întregi în toate supermarketurile mari. În insolvență, proces radical de etamorfizare, remodelare, pratic am umblat și la rebranding, are un alt logo, fiecare produs are ambalaj, am diversificat gama de produse, am venit cu două clase de produse noi, clasa siropurilor”, a declarat Remus Borza, fost administrator judiciar al Plafar.

Odată cu reorganizarea judiciară a început şi rebranduirea companiei şi închiderea secţiilor neprofitabile.

„Portofoliul de produse, în jur de 180 de ceaiuri tradiționale, erau ambalate în ambalaj generic, practic era o cutie anticomercială, niște culori imposibile, galben, verde palid, departajai produsul printr-o eticheta autocolantă, ceai de ciuboțica cucului, traista ciobanuui, mușetel”, a mai spus Remus Borza.

Compania a stat în insolvenţă trei ani şi trei luni, timp în care şi-a plătit datoriile de patru milioane de lei şi a trecut şi pe profit. În 2012, de exemplu, şi-a dublat cifra de afaceri la opt milioane de euro.

Aflat acum în administrarea Ministerului Economiei, compania este scoasă la vânzare.

„Undeva în jur de două milioane de euro pachetul majoritar de 51% deținut de stat prin Ministerul Economiei”, adăugat fostul administrator judiciar.

Statul nu este la prima încercare de vânzare a companiei. A mai vrut şi înainte de intrarea în insolvenţă, dar fără reuşită, din cauza situaţiei financiare neatractive.

Sanevit, scoasă la vânzare. Fabrica poate produce 125 de milioane de seringi pe an

Statul român pare să fie expert la capitolul „cum să pierzi afaceri profitabile”. A avut pe mână o fabrică de seringi, la Arad, dar managementul prost a distrus-o. Ca să nu dea faliment, muncitorii s-au reprofilat şi au produs ambalaje pentru ouă de ciocolată. Iar acum, când nu mai fabrică nici plasticele pentru copii, Ministerul Economiei vrea să o vândă.

Sanevit a fost deschisă în 1995 ca firmă pe acțiuni cu capital exclusiv privat şi a devenit repede un vârf al industriei ușoare românești de după Revoluție. Proasta administrare, instabilitatea economică dar și politica schimbătoare a guvernărilor de la București au dus, în 2003, la falimentul fabricii. Ca să se salveze, cinci ani mai târziu, Sanevit Arad a fost trecută în administrarea Ministerului Sănătăţii.

Ministerul Sănătăţii n-a reuşit, încă, s-o aducă pe linia de plutire, iar în vara anului trecut fabrica a trecut în subordinea Ministerul Economiei. Dar şi aşa a pierdut contract după contract.

Din cei aproape 200 de angajați, în fabrică au mai rămas 22 care nu şi-au mai luat de luni bune salariile. Paradoxal, fabrica ar putea reporni oricând. Utilajele sunt în stare de funcționare, iar cei 22 de muncitori au experiență.

„Într-un interval de șase luni, s-ar putea trece la o producție pe două sau trei schimburi, ceea ce ar asigura o producție de 125 de milioane de seringi pe an”, spune Petru Tulcan, inginer-șef.

Spitalul Judeţean de Urgenţă Arad, spre exemplu, se aprovizionează acum doar din import, dar ar cumpăra din nou de la fabrica din Arad.

Conducerea Sanevit susține că de ani de zile investitorii privaţi au vrut să cumpere fabrica, dar nici Ministerul Sănătăţii şi nici cel al Economiei nu i-au băgat în seamă.

Abia în al doisprezecelea ceas, fabrica va fi scoasă la vânzare, însă formalitățile vor fi gata în câteva luni, spune ministrul Economiei. În România mai există doar o singură fabrică de seringi, la Suceava, care are aproape 80 de angajaţi, produce anual 20 de milioane de seringi şi ace de unică folosinţă şi are un profit de peste șase milioane de euro.