Petrom intră pe minus după 11 ani

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

După ce acum doi ani anunţa cel mai mare profit făcut vreodată de o companie din România - peste 1 miliard de euro - acum, cifrele nu arată deloc bine pentru şefii OMV Petrom.

„Puteţi vedea o pierdere de 690 milioane de lei pentru tot anul 2015”, spune Andreas Matje, director financiar Petrom.

Ieftinirea cu 50% a ţiţeiului a zdruncinat afacerile petroliştilor. Compania a evitat prăbuşirea datorită vânzării de gaze naturale şi electricitate, dar şi cu ajutorul rafinăriei de la Brazi. Câştigul din ţiţeiul ieftin rafinat a crescut de aproape 5 ori pe baril. Cu toate astea, compania vrea să desfiinţeze cea de-a doua rafinărie pe care o deţine, Arpechimul din Piteşti, pe care o ţine oricum închisă de câţiva ani. În paralel, Petromidia a făcut un profit frumuşel din rafinarea ţiţeiului. Rafinăria kazacilor de la Kazmunaigaz, cea mai mare din tara, a avut un profit de 84 de milioane de lei, pentru prima dată în ultimii 11 ani. Chiar şi aşa, Petrom spune că o repornire a Arpechim nu ar fi justificată, pentru că ar costa câteva sute de milioane de euro.

„Am redus investiţiile cu 38% faţă de 35 cât ne propusesem în anul anterior. Am început încă două procese: vânzarea unor zăcăminte marginale cum le numim noi, foarte mici şi am început şi procesul de vânzare a parcului eolian de la Dorobanţi”, spune Mariana Gheorghe, director general Petrom.

În total 32 de zăcăminte de petrol vor fi scoase la vânzare. Disponibilizările de personal ar putea continua, spun directorii companiei, după cei 900 de angajaţi trimişi acasă anul trecut. În plus, alte 400 de sonde considerate costisitoare pentru că nu produc suficient ar putea fi închise şi în acest an.

„Avem cam 7500 de sonde de ţiţei. Din acestea cam 1000 au fost sub semnul întrebării. Am decis să oprim 350. Vom merge mai departe şi avem încă odată pe atât sonde pe care le analizăm”, spune Gabriel Selischi, membru în directoratul Petrom

Deşi a tăiat mult din investiţii, compania susţine că nu renunţă la zăcământul de gaze din Marea Neagră. O decizie finală privind exploatarea acestuia va fi luată abia peste doi ani. În urmă cu câteva zile, Romgaz a anunţat că renunţă la a mai căuta gaze naturale în perimetrul din Marea Neagră pe care-l explora împreună cu ruşii de la Lukoil.