Pericol de deşertificare. Autorităţile din  Dolj vor să refacă perdelele de protecţie

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Theodor Stolojan acuză USR de lipsă de profesionalism. „Pune pe masă o hartie cu 8 cerințe și apoi pleacă. Nu e o metodă de negociere”

Agresiune în Parlament: Jurnalistă, hărțuită de Șoșoacă și Makaveli. „Mamă, cum a fugit!”. Parchetul General a deschis dosar penal

35 de ani de la Revoluție: Balconul Operei din Timișoara s-a umplut de oameni

Surse: PNL ar putea relua vineri discuțiile cu PSD și UDMR. Ciprian Ciucu nu va mai merge la negocieri

Multe zone din sudul judeţului Dolj s-au transformat într-un adevărat deşert, după defrişările făcute în anii trecuţi. Din cauza nisipului, agricultura devine aproape impracticabilă, iar specialiştii spun că există chiar pericolul formării unor dune asemănătoare celor din deşert. 

Între comunele Sadova şi Dăbuleni, în anii '60 a fost plantată cea mai mare perdea de protecţie împotriva nisipurilor. Atunci, specialiştii au considerat că e singurul mod în care putea fi oprită deşertificarea. Efectul a fost întocmai cel pe care îl aşteptau. Mai mult decât atât, în zonă a fost pus la punct şi un sistem de irigaţii, iar aşa au apărut culturi agricole şi livezi de pomi. După revoluţie însă, nu a mai rămas nimic.

În lipsa perdelelor de protecţie, an după an nisipul a înaintat tot mai mult. Rezultatul: kilometri întregi de zone aride ce nu mai pot fi cultivate. Într-o încercare de a opri înaintarea nisipurilor, mai mulţi locuitori din Sadova şi Dăbuleni au plantat 3.000 de puieţi de salcâm. Au primit un ajutor şi din partea studenţilor de la Geografie.

Acesta este însă doar un prim pas pentru refacerea perdelelor de protecţie. Specialiştii spun că ar fi nevoie de sute de hectare de pădure dispuse în paralel cu Dunărea pentru a stopa înaintarea nisipurilor.