Parlamentarii vor să elimine taxele de raft din supermarketuri

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Rafael Nadal s-a retras

Deputaţii din Comisia de Agricultură consideră că atâta vreme cât marile lanţuri comerciale aplică un adaos comercial, nu mai sunt justificate şi taxele de raft care se regăsesc de asemenea în preţul final. Aceste taxe sunt diferite de la un magazin la altul.

„Noi am salutat iniţiativa comisiei pentru că pentru prodcător şi consumator este extrem de important ca întregul lanţ alimentar de la producător la consumator să avem o imagine clară a modului în care se formează preţul”, spune Achim Irimescu, ministrul Agriculturii.

Datele Asociaţiei Producătorilor de Legume şi Fructe, citate de Economica.net, arată că, anul trecut, cele mai mari taxe erau la Billa - ajungeau până la o treime din preţul produsului. La polul opus, în cele cinci lanţuri comerciale analizate, erau polonezii de la Profi şi viitorii proprietari ai Billa, francezii de la Carrefour, ale căror taxe se ridicau aproape 21% din preţul produselor. Cum era de aşteptat, cele două mari lanţuri de magazine cash and carry, Selgros şi Metro aveau taxe de raft mai mici decât supermarketurile.

„Vă daţi seama, jucătorii mici ce şanse au în aceste negocieri, mai ales că marea majoritate nici măcar nu îşi cunosc preţul de cost real”, spune Radu Timiş, preşedintele CrisTim.

Însă acestea sunt procentele maxime, pe care le achită producătorii care vor cea mai bună prezenţă în magazin. În funcţie de buget, furnizorii supermarketurilor pot alege mai multe sau mai puţine servicii de promovare a produselor. Însă unele taxe de raft sunt aproape imposibil de evitat. Cum ar fi cele de prezenţă a produsului în magazin sau de cele aşa numită mercantizare, un termen pretenţios care se referă la de aprovizionare permanentă a raftului ocupat.

Şi aici există diferenţe de la un magazin la altul. La Billa, listarea unui articol costa anul trecut 75 de euro pe an, la Carrefour 250 de lei, adică apoximativ 55 de euro. Pe lângă asta, La Carrefour costă 6.150 de lei aprovizionarea rafturilor de către angajaţii reţelei comerciale.

Alte taxe mari sunt cele percepute de supermarketuri şi hipermarketuri pentru promovarea produselor. La Billa, de exemplu, reclama produsului în pliant costă 15.000 de euro. Auchan şi Carrefour percep procente din valoarea mărfurilor promovate. Iar la Profi, participarea la campanii speciale costă 5.000 de euro. Însă Profi are şi servicii mai ieftine, cum ar fi o taxă de 800 de lei pentru promovarea produsului la postul de radio din magazin şi o taxă de 1% pentru prezenţa în pliante.

Parlamentarii vor să elimine taxele de raft prin modificarea unei legi din 2009, care, de asemenea când a intrat în vigoare a eliminat unele comisioane existente atunci. Marile lanţuri comerciale au fost nevoite să elimine taxa de administrare a bonurilor de masă şi taxa de risc al cererii mici pentru produse.