Operaţiune de salvare a legumelor cu gust. O asociație vrea să strângă semințe pentru soiurile tradiționale

„Mulțumim cerului”. Speranță în agricultură după seceta din ultimii ani

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Răspunsul Elenei Lasconi întrebată dacă l-ar vota pentru funcția de premier pe Marcel Ciolacu

Sătui de legumele de import, despre care spun că sunt arătoase, dar fără gust, membrii asociaţiei Civitas din Cluj-Napoca şi Odorheiu Secuiesc au ambiţia să readucă în grădinile româneşti roşiile cu gust. Au primit 150.000 de euro din partea Norvegiei şi au planuri mari.

„Încercăm să adunăm toate informaţiile, studiile şi seminţele tradiţionale pe care în următoarea fază o să le plantăm într-o grădină experimentală, o să avem două experimentale în cele două regiuni”, spune Kiraly Annamaria, coordonatorul proiectului în Regiunea Nord-Vest.

Fermierii vor primi ajutor din partea unei asociaţii care are deja experienţă în salvarea legumelor româneşti. La Cluj-Napoca există o seră unde se cultivă zeci de soiuri autohtone, de la gustoasele roşii inimă de bou, până la ardeii graşi din zona Transilvaniei.

„După un timp am pierdut şi eu calitatea gustului şi am regăsit aceşti ardei, mi-am adus aminte cum era cândva în copilărie când mâncam pită cu unsoare şi cu ardei”, spune Szocs-Boruss Miklos-Attila, membru Ecoruralis.

Legumele cultivate în două grădini experimentale vor fi tratate doar prin metode naturale: macerat de urzică pentru îndepărtarea dăunătorilor şi gunoi de grajd pentru ferilizare. Iar soiurile din diferite regiuni vor fi îmbunătăţite.

„O tomată selecţionată nu va rezista în zonele muntoase ale Transilvaniei, în timp ce acolo, prin selecţii speciale repeteate, au ajuns la varietăţi ce rezistă acelor condiţii”, spune profesorul Aurel Maxim de la USAMV Cluj-Napoca.

Deocamdată, cumpărătorii caută în zadar astfel de legume în supermarketuri.

Proiectul de salvare a legumelor tradiţionale va dura aproape doi ani, timp în care tinerii speră că pe tarabe vor apărea mai multe roşii cu gust.