Nouă orașe din România ar vrea să fie Capitală Culturală Europeană în anul 2021

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Amendă uriașă: 45.000 de lei pentru un timișorean care a dat foc deșeurilor în spatele curții

Concurență mare la rezidențiat. Jumătate dintre candidați vor ajunge șomeri

Istoria poștei, de la scrisori trimise cu diligența la e-mail

Postul Crăciunului a devenit un lux. Cu cât s-au scumpit legumele față de anul trecut

Incendiu puternic într-un bloc din Sectorul 3 al Capitalei. Două persoane au fost evacuate

O femeie ar fi furat produse medicale dintr-un spital din Capitală. Acestea erau apoi vândute de soțul ei în cabinete stomatologice

Momentul în care un tramvai din Timișoara sare de pe linii și ajunge pe trotuar. Din primele informații, de vină ar fi fost vatmanul

Un tramvai din Timișoara a sărit de pe linii și a ajuns pe trotuar. Imagini surprinse după incident

Bucureștiul intră în concurs cu multele sale instituţii culturale, istoria bogată, dar şi capacitatea de a organiza şi susţine un an întreg evenimente culturale. Micul Paris va avea însă o concurenţă serioasă.

Clujul a fost printre primele orașe care s-au înscris în competiție. Capitala Ardealului a pus în ultimii ani accent pe dezvoltarea culturală și speră să câștige. Dar nu este singura.

Timișoara se laudă deja ca fiind unul dintre orașele cu cea mai diversificată viață culturală. Este singurul oraș din țară cu patru teatre diferite în patru limbi diferite, iar aici românii, sârbii, maghiarii sau italienii creează deja un oraș multicultural.

Miza competiției nu e doar una culturală. În orașele care au deţinut acest titlu, numărul turiştilor a crescut cu cel puțin 10 procente, spectacolele au adus venituri de milioane de euro, iar în presa internaţională au apărut zeci de mii de articole despre ele. Sibiul a cunoscut deja gloria, în 2007.

„A însemnat foarte mult pentru investitori, aceştia ţinând cont şi de faptul că Sibiul este o destinaţie turistică viabilă, dar şi un oraş cultural”, a spus Mirela Gligore, purtătorul de cuvânt al Primăriei Sibiu.

Pentru a fi înscrise în concursul care va stabili titlul de Capitală Culturală, orașele din România care aspiră la această distincție trebuie să investească mult. E nevoie de săli noi de spectacole, să obțină finanțare privată pentru evenimente și să aibă proiecte culturale adresate tuturor europenilor, nu doar localnicilor.

„Dacă se va întâmpla acest lucru, trebuie să ne facem temele din timp, pentru că acolo vom fi priviţi la microscop de o lume întreagă culturală şi artistică”, a spus Răzvan Dincă, directorul Operei Naţionale din Bucureşti.

Opt oraşe din România s-au înscris deja. Bucureştiul ar putea fi al nouălea, alături de Arad, Timişoara, Alba-Iulia, Cluj-Napoca, Iaşi, Craiova şi Sfântu-Gheorghe.

Câştigătorul va fi anunţat la sfârşitul anului viitor şi va împărţi onoarea de a fi Capitală Culturală Europeană cu o localitate din Grecia.

Anul acesta, capitalele culturale europene sunt Riga (Letonia) și Umea(Suedia). Titlul de Capitală Europeană a Culturii a fost inaugurat de Atena în 1985, fiind desemnat pentru a pune în evidență diversitatea și bogăția culturii europene, dar și a identității regiunilor UE.