Noua Constituție. Curtea Constituțională nu se va mai pronunța asupra deciziilor Parlamentului

Membrii Comisiei de revizuire au adoptat propunerea de abrogare a literei l) a articolului 146 din legea fundamentală, care priveşte atribuţiile Curţii Constituţionale.

Astfel, a fost eliminată prevederea actuală care menţionează că CC: „îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii".

Prin modificarea adusă, Curtea Constituţională nu se va mai putea pronunţa inclusiv asupra hotărârilor Parlamentului sau ale celor uneia dintre Camere.

„Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:

a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;

b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

  d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;

e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;

f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;

g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;

h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;

i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;

j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;

  k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic".

CCR a declarat deja neconstituțională legea care elimina controlul hotărârilor Parlamentului

Judecătorii Curții Costituționale a României au declarat, în ședința din 19 septembrie, drept neconstituțională Legea de aprobare a OUG 38/2012 privind modificarea atribuţiilor CCR privitoare la controlul de constituționalitate al hotărârilor Parlamentului.

Decizia judecătorilor CCR venea în contextul în care Legea de aprobare a OUG 38/2012 privind modificarea atribuţiilor Curţii Constituţionale a fost adoptată de Senat, curte decizională, în 18 iulie.

Odată cu adoptarea acestui act normativ, CCR nu mai putea să de pronunțe asupra constituționalității hotărârilor adoptate de cele două camere ale Parlementului.

În 9 iulie, CCR admisese sesizarea de neconstituţionalitate formulată de 67 de deputaţi aparţinând grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal şi constată că soluţia legislativă care exclude de la controlul de constituţionalitate hotărârile Parlamentului care afectează valori şi principii constituţionale este neconstituţională.

PDL reclamase modificarea alin.(1) al art.27 din Legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a României, arată Mediafax.

„Articol unic. - Alineatul (1) al articolului 27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.807 din 3 decembrie 2010, se modifică şi va avea următorul cuprins: "(1) Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau cel puţin 25 de senatori"”, a fost prevederea contestată de PDL pe care CCR a admis-o.

Riscurile sesizate de PDL: „Dictatură, tiranie sau despotism”

În decizia de admitere a sesizării, plenul CCR detaliază argumentele invocate de autori.

„Astfel, se ajunge în situaţia în care un act juridic (hotărârile menţionate) emis de o autoritate publică să nu mai poată fi controlat nici sub aspectul legalităţii şi nici al constituţionalităţii sale. Ca urmare, Parlamentul ar putea decide orice, inclusiv contrar Constituţiei, ceea ce este de neconceput”, arata textul deciziei.

„Autorii sesizării susţin că sunt încălcate principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi trăsătura de stat democratic a statului român. Deoarece Constituţia nu prevede ca actele juridice ale Parlamentului să poată fi controlate de către celelalte puteri, a fost instituită o autoritate publică politico-jurisdicţională care să aibă această competenţă, iar în lipsa unui astfel de control de constituţionalitate se poate ajunge la crearea unui dezechilibru între puterile statului şi la alunecarea societăţii româneşti spre dictatură, tiranie sau despotism”, susțineau autorii.