În 1990, după 45 de ani de trăit în exil, Neagu Djuvara s-a întors în România, aducând lucruri de care era nevoie la sediile noilor partide care se formau: computere, mașini de scris, hârtie.
Mineriada din iunie 1990 l-a prins în București, unde stătea la niște prieteni. Un văr de-al său, Manole Filloti, era prieten cu președintele Televiziunii Române, Răzvan Teodorescu, care l-a ajutat să înregistreze un material de o oră în care explicat ce a scris în cartea despre trecerea României de la perioada turco-fanariotă, la adoptarea civilizației occidentale.
Djuvara a trebuit să se întoarcă la Paris exact în aceeași zi cu terminarea mineriadei,gândindu-se că material său despre carte nu va mai intra la TV.
Însă, după trei luni, Răzvan Teodorescu a publicat acel material, și, astfel, Neagu Djuvara a devenit cunoscut în toată țara.
„Adevărata zi de independență este pe 10 mai 1877”
„Întotdeauna m-am pronunțat cu furie împotriva alegerii zilei de 1 decembrie ca zinațională pentru că nu este ziua când s-a făcut România mare, e doar ziua când două provincii au cerut să fie primite în regatul român. Adevărata dată când România s-a făcut mare, juridic vorbind, e 24 decembrie decretul Regelui că acceptă cele trei, patru cereri de asociere la micul Regat al României. Adevărata zi de independență este pe 10 mai 1877”, a comentat istoricul.
Telegrama de la Stockholm
Neagu Djuvara a spus că Mareșalul Antonescu a obținut condiții mai bune de armistițiu decât opoziția și regele Mihai și că Germania a învins Franța, iar acest lucru a făcut să pierdem aliații francezi și britanici, care ne garantau granițele.
„Mie mi-a povestit ministrul României la Mocova că Molotov i-a dat o notă verbală cum că România are 36 de ore să părăsească întreaga Basarabie. Sovieticii au bruiat telefonul în așa fel că nu s-a putut transmite acel telefon decât dimineața la opt și s-a pierdut o treime din timp. Regele a convocat Consiliul de Coroană abia la 12 la prânz, iar din cei 21 de membri, jumătate au decis să nu renunțăm.E adevărat că în înțelegerea Ribbentrop-Molotov era clar că Germania permitea sovieticilor să ia Basarabia, iar Bucovina a fost o surpriză, noi le-am dat voie să ia și o bucățică din ea.La un al doilea Consiliu de Coroană, în seară, au fost numai șase din 21 care spuneau să rezistăm, printre ei era și Iorga.
Dacă rezistam, rezistam câteva zile și am fi fost ocupați de cei doi monștri cum a fost Polonia, de sovietici până la Prut, iar de germani de la Tisa până la Prut, dar eram tot timpul războiului cu fața curată”, a spus istoricul.
Complotul de la Ministerul de Externe
După ce a fost rănit, Neagu Djuvara a fost timp de doi ani instructor la recruți în București.
„Un prieten m-a repartizat la Direcțiunea Cifrului și Cabinetului și aici complotam toți împotriva lui Antonescu, pe vremea când Alexandru Crețeanu a numit la Cifru numai oameni de încredere, care erau de aceeași părere cu regele Mihai și partidele de opoziție.Se făcea la minister o treabă paralelă, niște telegrame secrete care nu erau văzute nici de secretarul general, nici de ministrul de externe. S-a complotat timp de un an și jumătate”, a comentat Neagu Djuvara.
Regele Mihai a făcut ce trebuia
Neagu Djuvara susține că teoria conform căreia Regele Mihai ar fi avut alternativă să nu semneze actul de abdicare îi aparține președintelui Traian Băsescu.
„Datoria Regelui era să salveze coroana. Dacă nu voia să abdice, ar fi fost prizonierul sovieticilor, după care nu se știe ce ar fi ieșit. Regele a făcut ceea ce trebuia, adică să plece la adăpost în Occident”, este de părere Djuvara.
„Idealul ar fi fost să restabilim, în 1923, Constituția și să-l primi pe Regele Mihai. Peste tot unde este monarhie, lucrurile merg mai bine”, a mai completat filosoful.