Nabucco a devenit un „Nabucchino”. Comitetul gazoductului se reuneşte azi la Bucureşti
Liviu Pintican era unul din cei doi directori ai companiei Transgaz care au fost delegaţi de România să negocieze proiectul gazoductului Nabucco încă din 2001. Numele de acum al proiectului a venit abia în 2007, la propunerea delegaţiei ţării noastre.
„În calitate de gazdă, reprezentantii OMV ne-au invitat la un spectacol la celebra Operă din Viena. Întâmplator sau nu, reprezentaţia din acea seară era opera Nabucco de Verdi. Cred că un coleg din Austria a zis că trebuie să ne gândim la un nume mai scurt al proiectului”, îşi aminteşte Liviu Pitican.
Numele Nabucco vine de la regele Babilonului, Nabucodonosor, iar acum un deceniu proiectul era unul grandios: 3.300 de kilometri de conductă care traversa cinci ţări şi aducea gazul natural din Marea Caspică spre Europa de Vest. Capacitatea de transport era de 10 miliarde de metri cubi, cât producţia pe un an a României.
Acordul de la început s-a şubrezit, iar Turcia, singura ţară din afara comunităţii europene înscrisă în proiect, a scurtat conducta cu 2.000 de kilometri. Adică, s-a înţeles cu Azerbaidjan pentru un nou proiect, care ar putea duce gazul prin sudul europei, în Italia.
Astfel, proiectul Nabucco se află acum la mâna Turciei, care va decide luna viitoare care soluţie este mai bună. În acest moment singura sursă de alimentare a gazoductelor este zăcământul azer Shah Deniz 2, din largul Mării Caspice.
Proiectul iniţial s-a redus la jumătate
„Nabucco aproape că s-a înjumătăţit. Şi Nabucco actual eu îl numesc Nabuchino, pentru că din 3.300 de kilometri au mai rămas doar 1.300”, spune fostul director al Transgaz, Liviu Pintican.
Prin România ar trebui să 475 de kilometri de conductă, iar beneficiile ar fi uriaşe: o alternativă mai ieftină la gazul rusesc. Însă, după 11 ani de negocieri, vizite şi studii de piaţă, nota de plată pentru acest proiect a costat ţara noastră milioane de euro.
Adică bani irosiţi într-un proiect care până acum nu se ridică la faima numelui pe care îl poartă. În schimb, Rusia a început construcţia conductei South Stream, un alt concurent pentru Nabucco. Ruta ocoleşte România şi ajunge tot în Italia.
South Stream versus Nabucco
Proiectul Nabucco a apărut din dorinţa Uniunii Europene de a diminua monopolul pe care Rusia îl deţine în livrarea de gaze naturale către bătrânul continent şi de a diversifica sursele de aprovizionare cu energie. Deşi ideea acestui proiect grandios a apărut în anii 90, ea nu s-a materializat până în prezent. Rusia a ţinut să contracareze gazoductul Nabucco prin proiectul Southstream, anunţat în 2010. La sfârşitul anului trecut, preşedintele Vladimir Putin inaugura deja şantierul gazoductului care va trece prin Marea Neagră cu destinaţia Europa Centrală.
Gazoductul South Stream va pleca din Anapa, de pe ţărmul Mării Negre, va ieşi prin Bulgaria, la Varna, după care va traversa Serbia, Ungaria şi Slovenia şi va ajunge la Tarvisio, în nordul Italiei.
„South Stream va crea condiţiile pentru o livrare sigură, nerestricţionată de gaz rusesc către principalii noştri consumatori în Europa, în acest caz în Europa de Sud. Acest proiect a devenit, fără îndoială, un proiect internaţional. În primă fază va aproviziona cel puţin şase state: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovenia, Italia şi Croaţia”, a declarat Vladimir Putin.
Gazoductul South Stream va avea o lungime de 3600 de kilometri, va putea asigura 20 la sută din consumul european de gaze și ar trebui sa devina functional în 2016. Costurile proiectului sunt estimate la aproximativ 16,5 miliarde de euro. Rusia a semnat acorduri interguvernamentale cu fiecare ţară care va fi traversată de gazoduct. Fiecare înțelegere a însemnat concesii dureroase din partea gigantului rus. Bulgaria, de pildă, a obţinut o reducere cu 20 la sută a preţului gazelor livrate de Rusia, grație terminalului de la Varna.
Construirea conductei este o lovitură pentru proiectul Nabucco, susţinut de Uniunea Europeană pentru a reduce dependenţa de gazul rusesc, mai ales după neînţelegerile înregistrate în ultimii ani între Rusia şi Ucraina din cauza preţului ridicat cerut de Moscova. Neînţelegerile au provocat sistarea temporară a livrărilor de gaze către Ucraina şi implicit, fără să poarte vreo vină, o mare parte din Europa a avut la rândul său de suferit.
Nabucco ar urma să aducă gaze din Asia Centrală trecând prin Marea Caspică, fără a tranzita Rusia. Gazoductul ar face legătura între graniţa de est a Turciei şi Baumgarten, Austria, trecând prin Bulgaria, România şi Ungaria. Construcţia ar fi trebuit să demareze încă de acum doi ani. Proiectul, la care participă şi România, bate însă pasul pe loc, din cauza controverselor privind finanţarea, cât şi resursele de gaze.
Victor Ponta: Pentru România, Nabucco e o șansă extraordinară
„Deși pare ceva foarte depărtat și foarte abstract, dacă se realizează acest proiect, decizia trebuie luată în următoarele două-trei luni, pe teritoriul României va trece cea mai importantă conductă de gaz de aprovizionare cu gazul din Azerbaidjan. Pentru România asta înseamnă o șansă extraordinară de a-și completa producția de gaze și de a deveni independentă energetic și capabilă de a folosi acest gaz pentru întreaga regiune”, a explicat premierul Victor Ponta.
„Mâine ne aflăm la Consiliul European, unde discutăm despre energie, iar unul din punctele importante este trealizarea acestui proiect pe teritoriul României. Există și un alt proiect concurent, pentru România e important ca acest proiect care se va realiza să fie acest Nabucco Vest”, a mai spus Victor Ponta.
El a subliniat că azi în Parlament se votează cadrul legislativ prin care Transgaz va participa la realiazarea Nabucco.
În ceea ce privește mandatul României la consiliul european din 22 mai, Victor Ponta a spus că primul obiectiv este de a integra România la media europeană în ceea ce privește domeniul energiiilor regenerabile. „Vrem energie regenerabilă, dar vrem să ținem costurile în limite acceptabile”, a arătat șeful guvernului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
