Multe avize pentru reţele de internet. Companiile de telecomunicaţii cer un cadru simplu de reglementare

Spitalele din PNRR riscă să rămână doar șantiere. Toate ar trebui finalizate anul viitor

Fiica lui Ioan Crișan, afaceristul arădean asasinat în 2021, și-a rupt brățara de monitorizare

Incendiu puternic la o școală din Galați. Autoritățile suspectează că focul a fost pus intenționat

Elevul din București acuzat că a trimis sute de amenințări cu bombă în SUA, din nou în fața instanței

Cine este bărbatul atacat de urs, duminică seara, la Predeal: victima este în stare gravă la spital

Cursuri gratuite de grădinărit predate pasionaților într-o universitate de stat din țară. Ce spun cei care s-au înscris deja

Primii pași în aeronautică, încă de pe băncile școlii. Cum arată orele de practică plătită, unde elevii învață să repare avioane

Centrale termice date uitării, focare de infecție în marile orașe. Soluția găsită de o primărie din nordul țării

Bani de la UE pentru exploatarea de minerale rare. Statul vrea să redeschidă mina de grafit din Gorj

Două treimi dintre români beneficiază de internet de mare viteză de cel puţin 30Mbps, potrivit unor date ale Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii. Deşi avem cel mai ridicat grad de concurenţă din Uniunea Europeană, acoperirea ar putea fi mai mare dacă operatorii ar beneficia de legi mai clare care să îi ajute să-şi extindă reţelele de internet fix. Au nevoie de predictibilitate pentru a face investiţii.

Valentin Popoviciu, vicepreşedinte RCS & RDS: „Nu avem un mediu de autorizare care să fie simplu şi accesibil pentru orice reţea de telecomunicaţii în mediul rural, pentru că în mediul rural vorbim de penetrare, statul trebuie să creeze pârghiile necesare pentru ca operatorii să fie dornici să investească. Încă sunt hotărâri de guvern sau ale Consiliilor judeţene care interzic accesul cu reţele de telecom în anumite zone”.

Un sfert dintre gospodării au acces la internet prin reţele fixe de ultimă generaţie prin fibră optică. Facilităţile fiscale ar grăbi dezvoltarea acestor reţele, acum e un decalaj de 20 de puncte procentuale între România şi Europa de Vest.

Robert Redeleanu, directorul UPC România: „Este important ca ANCOM-ul să aibă un rol mai activ vizavi de transpunerea directivei de scădere a costurilor de acces pentru reţele noi şi existente daca e nevoie de intervenţie în piaţă atunci când operatorii de servicii de telecomunicaţii nu ajung la acorduri cu alte tipuri de operatori gen companii de electricitate, e vorba de facilităţi fiscale, astăzi suntem taxaţi pt fiecare kilometru de reţea construit prin taxa de infrastructură”.

Autoritatea de concurenţă se pronunţă şi ea pentru o diminuare a rolului instituţiilor statului în reglementarea acestui domeniu.

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: „Pentru consumatori vedem o calitate bună a serviciilor, vedem preţuri foarte mici în România, asta e meritul industriei, reglementatorului. Cel mai important lucru este să vă lăsăm să inovaţi. Cel mai important e ca statul să nu vă încurce”.

Jean Francois Fallacher, director Orange România: „Vrem în primul rând predictibilitate, suntem dintr-o industrie cu investiţii mari. Nimic nu e mai rău în business decât să ai o surpriză”.

Ravinder Takkar, director Vodafone România: „Viteza şi ritmul inovaţiei din industria de comunicaţii (n.red.) sunt extrem de rapide”.

La evenimentul organizat de Autoritatea pentru Reglementare în Comunicaţii, operatorii din domeniu și-au prezentat viziunea asupra sectorului de comunicații electronice pentru perioada 2016-2020. Documentul întocmit de ANCOM şi care reglementează o piaţă de peste 3 miliarde de euro anual este în dezbatere publică până la mijlocul anului viitor.