Concluzii oficiale privind nivelul radiaţiilor din zona Pieţei Victoriei

Specialiştii din cadrul Gărzii Naţionale de Mediu şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului au făcut, marţi, măsurători pentru stabilirea nivelului de radiaţii din zona Pieţei Victoriei şi au stabilit că nivelul acestora nu afectează mediul şi sănătatea oamenilor, anunţă Ministerul Mediului.

ACTUALIZARE 18.05. Valorile de radiaţii înregistrate în zona Muzeului Naţional de Geologie din Bucureşti nu afectează mediul înconjurător şi sănătatea populaţiei, acestea încadrându-se în limita de variaţie a fondului natural de radiaţii, anunţă Ministerul Mediului în urma verificărilor făcute marţi.

Verificările au acoperit toate laturile Muzeului Naţional de Geologie, la sol, precum şi la un metru de sol şi la zona de contact cu rocile expuse faţa muzeului şi în curtea interioară, arată reprezentanţii Ministerului Mediului.

Ei mai spun că specialiştii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului au făcut cercetări şi în afara traseului parcurs de vizitatori, respectiv în zona curţii interioare în care este amplasat beciul, dar şi în zona în care sunt depozitate fosilele de mamut.

Potrivit Ministerului Mediului, valorile obţinute în urma verificărilor în cele 71 de puncte "se încadrează în limita de variaţie a fondului natural de radiaţii, valori determinate orar, la nivelul întregii ţări, prin intermediul Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului, conform OM nr. 1978/2010”.

Astfel, echipele mixte formate din specialiştii Gărzii Naţionale de Mediu şi ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor merge, în cursul zilei de marţi, cu un laborator mobil pentru a face măsurători la faţa locului.

Măsurile vin după ce Gazeta Sporturilor a prezentat, marţi, un raport din 2016 ţinut secret conform căruia la Muzeul Naţional de Geologie, situat în apropierea Pieţei Victoriei, sunt radiaţii de 20 şi chiar de 100 de ori mai mari decât în zona interzisă de la Cernobîl, jurnaliştii precizând că angajaţii muzeului au probleme grave de sănătate din această cauză. 

În 22 aprilie 2016, la Muzeul Naţional de Geologie de lângă Piaţa Victoriei din Bucureşti, în două zone se descoperă radiaţii între de 20 de ori şi de 100 de ori mai mari decât în zona interzisă de la Cernobîl, în 12 mai fiind redactat şi un raport în care sunt menţionate aceste date şi sunt incluse şi propunei de măsuri. Raportul este făcut de Adriana Ion, fiind semnat şi de către Gavril Săbău, şeful secţiei de Interes Naţional de la Institutul Geologic al României, institut care are muzeul în subordine. 

(Inițial, s-a spus că valorile radioactive ar fi de 200.000 de ori mai mari decât limita normalului. Ulterior, însă, jurnaliștii și-au cerut scuze pentru preluarea unor cifre scrise greșit în raport - vezi detalii mai jos)

„Zona de depozitare a eşantioanelor fosile (fragmente mamut) din curtea muzeului reprezintă o zonă vulnerabilă şi susceptibilă la perturbări semnificative ale fondului natural de radiaţii, sursa fiind reprezentată de materialul fosil depozitat în condiţii de insecuritate fizică şi radiologică totală”, se arată în document.

Jurnaliştii de la Gazeta Sporturilor susţin că muzeul deţine fosilele a doi mamuţi, unul fiind expus la etajul trei al clădirii, iar un altul fiind depozitat sub o prelată, în curte, fără vreo semnalizare cu privire la radioctivitate.

Acelaşi raport de de radiometrie mai relevă că „cea de-a doua zonă identificată ca având risc radiologic semnificativ este pivniţa muzeului, localizată în curtea interioară, folosită ca depozit de minerale ce au conţinuturi semnificative de elemente radioactive”.

În urma acestei situaţii, tot mai mulţi angajaţi se îmbolnăvesc de cancer sau reclamă probleme grave de sănătate.

„Zece dintre noi au cancer, ne cad părul şi dinţii”, spune unul dintre angajaţii muzeului, care doreşte să rămână anonim.

„Ştim cu toţii că oamenii, angajaţii muzeului, se îmbolnăvesc. Există şi un depozit de material radioactiv extrem de periculos, pentru că nu este protejat conform unor standarde. Dar probleme sunt şi în săli. Unele probe radioactive sunt ţinute în borcane”, susţine Costina Surdu, economist în Institutul Geologic. (Sursa: News.ro)

Cătălin Tolontan își cere scuze pentru preluarea unor date eronate

Jurnalistul Cătălin Tolontan, care semnează articolul alături de colegii săi Mirela Neag și Răzvan Luțac, a prezentat scuze, marți, pentru preluarea din raportul citat a unor cifre scrise greșit. 

„Ziarul a preluat o eroare din raportul oficial. Ne cerem scuze! Dar alerta din raport și sensul articolului rămîn neschimbate: radiațiile sunt foarte mari și conducerea a ascuns acest lucru. Nu contează că am fost induși în eroare, ne asumăm că am greșit și rectificăm. Nu contează nici că am lucrat cu un raport pe care autoritățile l-au dorit secret și că nici până acum și jurnaliștii și nici publicul tot așteptăm lămuririle oficiale ale Institutului Geologic Român. Facem rectificările și în articolul inițial.  Eroarea nu modifică însă cu nimic concluzia raportului și sensul investigației jurnalistice: conducerea Institutului și a Muzeului de Geologie a ascuns cu bună știință existența unei radiații mult mărite, periculoase pentru sănătatea angajaților și a vizitatorilor!”, scriu jurnaliștii.

Mai precis, este vorba despre o eroare a autorilor raportului de la Muzeul de Geologie, care pe aceeași pagină scriu niște numere când în grafie englezească - cu punct în loc de virgulă -, când în grafie românească.  „De fapt, dacă acceptăm notația cu punct în loc de virgulă drept separator, corect este 0.124 radiație normală, iar 4.000 înseamnă, de fapt, 4. Iar 21.680 este 21. În convenția autorilor raportului, punctul ține loc de virgulă. (...) Ținând cont de rectificări, pentru mormanul din curte, raportul susține că radiația este de 20 de ori mai mare decât doza acceptată. În pivință e și mai mare. În depozitul subteran radiația oscilează între de 40 de ori și de 200 de ori mai mult decît doza acceptată.  Deci nu de 200.000 de ori așa cum am scris, ci de 200 de ori, ceea ce este oricum enorm. Dovadă că azi au închis muzeul până când vor lua măsurile pentru a proteja viața oamenilor”, precizează autorii articolului.