Medic, despre bacteria rezistentă la antibiotice: Am contribuit și noi!
Adrian Marinescu, medic primar boli infecţioase Institutul Matei Balş a vorbit pentru Digi24 despre rezistența bacteriilor la antibiotice: „Ar trebui să plecăm de la următorul concept. În ultima decadă este cunoscută rezistența bacteriilor la antibiotice. La lucrul ăsta am contribuit şi noi, când spun noi mă refer la cei care folosesc antibiotice, nu mă refer la medici. Pentru că s-au folosit mai mult decât ar fi trebuit în multe situaţii, cu doze incorecte. La orice răceală se lua antibiotic deşi nu era necesar. Motiv pentru care s-a dezvoltat pas cu pas rezistenţa la antibiotice. Sigur că în momentul în care lucrul ăsta a mers pe un trend ascendent s-a ajuns în punctul în care unele bacterii, şi nu e vorba de E coli, să fie rezistente la practic toate antibioticele. Putem vorbi, de exemplu, şi de stafilococ. Ceea ce nu se ştie este că stafilococul este în mod normal pe piele, este un stafilococ blând. Numai că atunci când vorbim de rezistenţă, cum e şi cazul din America, într-adevăr se ajunge în punctul în care bacteria nu mai poate fi tratată cu antibiotice şi ca să vă daţi un pic de importanţa fenomenului, în Statele Unite, după raportările făcute, aproximativ 2 milioane de persoane, în fiecare an, se infectează cu astfel de bacterii. Bine, nu întotdeauna vorbim de bacterii care sunt rezistente la toate antibioticele, dar rezistenţa asta dovedită este la un numpăr mare de persoane. Mortalitatea este mare prin aceste bacterii pentru că se ajunge la sepsis, ceea ce popular se numeşte septicemie, este infecţia generalizată. Şi în momentul în care am o bacterie care nu poate fi tratată e clar că ajung la o infecţie care nu e controlată. Infecţia care nu e controlată va da foarte multe complicaţii şi se va ajunge la deces.”
Medicul a adaugat: „Categoric că antibioticele de ultimă generaţie sunt foarte folositoare împotriva bacteriilor şi oricum procesul de obţinere al unor noi antibiotice continuă. Asta este evident. Lucru care se va întâmpla şi pe viitor. Cred însă că procesul trebuie să aibă mai multe etape. Şi una dintre ele ar trebui să fie ca noi să conştientizăm că antibioticul se foloseşte când e cazul şi logic ar fi ca antibioticul să fie prescris de medic. Să fie prescris pe baza unei reţete, să nu poată fi luat din farmacie fără prescripţie medicală. În felul ăsta limităm folosirea antibioticelor, să limităm fenomenul. Nu aş putea spune că se poate răspândi repede. Nu este o situaţie ca la gripă. Nu vorbim de un virus. Această bacterie se poate răspândi mai ales la persoanele care au o imunitate compromisă, la cei care au spitalizări şi stând mai mult timp în spital, automat, mediu predispune la dezvoltare. Eu aş privi lucrurile undeva la mijloc. M-aş gândi că trebuie luate măsuri, dar nu m-aş gândi că există un risc major să fie o epidemie. Categoric nu. În SUA, aceleaşi statistici spuneau că prin astfel de infecții, mortalitatea e undeva... peste 20.000 de cazuri sunt. Raportat la populaţia generală... oricum se moare prin infecţie cum s-a întâmplat întotdeauna. Nu cred că este un număr foarte mare raportat la numărul general de infecţii. Cumva ar trebui să avem grijă. Ar trebui să ştim că există astfel de bacterii şi să ţinem cont de ce ţine de noi.”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
