În 2010, polița de asigurare pentru malpraxis a spitalului era de 500.000 de euro, iar în prezent este de un milion de euro, a precizat Doru Pană.
„În sistemul medical, e obligatoriu ca fiecare persoană să aibă asigurări de malpraxis, dar asigurarea de malpraxis nu acoperă daune morale. (...) Nici măcar nu s-a pus problema de daune morale în lege”, a spus purtătorul de cuvânt.
„Spitalul crede că nu are tot anul fonduri de patru milioane de euro”, a completat doctorul Pană, referindu-se la suma la care maternitatea a fost condamnată, în primă instanță, să o acorde ca despăgubiri cuvenite familiilor victimelor.
Cine plătește, totuși, despăgubirile?
„Spitalul e solidar cu angajații lui. Probabil că o parte din solidaritate va reveni Primăriei. Deci sumele care se vor plăti vor veni de la buget, deci vor fi plătite de la toți cetățenii”, a spus Doru Pană.
Medicul a mai spus că spitalul nu a primit deocamdată nicio hârtie oficială din partea tribunalului, dar, din momentul în care o va primi, juristul instituției, împreună cu Primăria - ca autoritate tutelară - vor hotărî căile de atac. „Cred că ar trebui găsită o soluție pentru ca astfel de hotărâri să fie legate de realitate”, a completat purtătorul de cuvânt.
Precedentul Ciomu
Cazul Ciomu este un proces care a durat cinci ani, dar care a stabilit o premieră în materie juridică - medicul Naum Ciomu, în solidar cu spitalul unde lucra, trebuia să achite 500 de mii de euro daune morale.
„În cele din urmă, s-a acordat o despăgubire care să îndulcească suferința pricinuită clientului meu”, a declarat avocatul Mihai Olariu.
Din asigurarea de malpraxis a spitalului nu s-a platit niciun euro. În plus, medicul nu avea pe numele său niciun bun, aşa că avocaţii au cerut Primăriei Capitalei, în subordinea căruia se afla spitalul, să achite prejudiciul. La fel s-ar putea întâmpla şi acum, la Maternitatea Giuleşti, când procesul va ajunge la final.
Poliţa de malpraxis a asistentei condamnate, dar şi a spitalului nu acoperă decât daunele materiale, iar mare parte din despăgubirilor acordate sunt morale. În al doilea rând, firma de asigurări poate susţine că în acest caz nu a fost vorba de o culpă medicală, ci de o priză defectă, care a luat foc.
„Societățile de asigurări vor încerca să analizeze foarte atent cazul, astfel încât să efectueze plata numai în cazul în care polița acoperă și acest risc”, a explicat avocatul Mihai Olariu.
De aceea, este foarte posibil ca poliţele de asigurare ale Maternităţii Giuleşti să nu poată fi folosite pentru a achita 300 de mii de euro pentru familia fiecărui bebeluş mort în incendiu.
La această sumă trebuie să contribuie şi asistenta Florentina Cârstea. Este clar că nici ea nu va putea plăti. „Cum vă puteți închipui că are clienta mea aceşti bani? Trăieşte dintr-un salariu de la stat”, a declarat avocata ei. „Florentina Cârstea, ca şi copilaşii, este victima sistemului. Un sistem nenorocit care nu a pus trei asistente pe tură, aşa cum trebuia, un sistem care nu s-a îngrijit să pună instalaţii contra incendiilor, care nu s-a îngrijit să schimbe prize”, a completat avocata.
Prin urmare, este foarte posibil ca poliţele de asigurare să nu poată fi folosite. În acest caz, Primăria Capitalei are două soluţii - fie plăteşte despăgubirile de la bugetul local, fie lasă spitalul să le plătească, situaţie în care se va pune sechestru pe bunurile unităţii medicale, ceea ce ar duce la închiderea maternităţii.
Părinţii copiilor care au avut de suferit se declară şocaţi de verdictul judecătorilor. „Pedepsele nu ne satisfac sub nicio formă, au murit nişte copii. Clienţii mei sunt dezamăgiţi toţi, eu reprezint mai multe părţi”, a declarat avocata Oana Purde.
Decizia de ieri a Judecătoriei poate fi atacată la Tribunal şi apoi la Curtea de Apel.
Citiți și: INCENDIUL DE LA GIULEŞTI. Daune morale de 300.000 de euro pentru familia fiecărui bebeluş care a murit
CAZUL GIULEŞTI. Reprezentanții pacienților: Pentru cauza principală nu a fost condamnat nimeni