La doar câteva minute după ce a aflat că Ministerul Apărării consideră că are doar simptomele, nu şi afecţiunea stres posttraumatic, militarul a hotărât să lupte contra sistemului: „Am de gând să dau în judecată Ministerul Apărării. M-oi descurca eu și fără avocat. Nu se poate altfel”.
După ce a înfruntat şase luni pericolele din Afganistan, militarul în vârstă de 41 de ani s-a întors acasă cu nervii zdruncinaţi. Se temea de cei din jurul lui, se îndepărta de familie şi a vrut de trei ori să se sinucidă. Psihologii Ministerului Apărării spun însă că nu misiunea l-a făcut să se îmbolnvească. Pe de altă parte, medicii civili spun că există remedii: un laborator înfiinţat la Cluj-Napoca.
Ce a oferit laboratorul virtual de la Cluj-Napoca
Daniel David, șeful catedrei de psihologie de la Universitatea „Babeş-Bolyai”, a importat din Statele Unite un sistem virtual, care recreează scenele care le-au adus militarilor afecțiuni psihice, în timpul misiunilor din teatrele de război. Soldatul este pus faţă în faţă cu trauma trăită, dar într-un mediu sigur. Aşa îşi dă seama, spun psihologii, că nimic din ce l-a tulburat înainte nu îi mai poate face rău acum.
Soluția a fost oferită și Ministerului Apărării, încă de acum trei ani, pentru 10.000 de euro. Nu a fost acceptată pe motiv că prea puțini militari au nevoie de tratament de specialitate.
„Cele două sisteme au fost create de psihologi americani și armata americană pentru a trata stresul posttraumatic al soldaților americani. Durata intervenției terapeutice este variabilă, în jur de 15-20 de ședințe, dacă nu sunt probleme complicate ar trebui să ducă la o ameliorare”, a explicat psihologul Daniel David.
În mod norma,l tratamentul unui militar diagnosticat cu stres posttraumatic poate ajunge la 4.000 de lei. Enorm pentru soldatul român diagnosticat cu stres posttraumatic, care primeşte o pensie de invaliditate de 570 de lei pe lună.
Semne de întrebare la nivelul NATO
Armata română este singura din Alianţa Nord-Atlantică ce nu a înregistrat niciun caz de tulburare posttraumatică a vreunui soldat. O performanţă care a ridicat semne mari de întrebare în rândul psihologilor din Europa.
Aici intervine însă legislația romanească ce nu dă voie ca boala să fie catalogată una profesională și automat statul să nu plătească tratamentul.
Astăzi MAPN a anunțat că lucrează la un proiect de lege care să modifice legea actuală.
În plus, foarte mulți militari evită să declare tulburări psihice, indiferent de natura lor, de teamă să nu-și piardă locul de muncă.