JURNALUL DE SEARĂ. „Ungurii vor să ne cumpere pământul”. Ce se ascunde în spatele unei povești „stranii”
„În situaţia în care cineva doreşte să-şi vândă terenul, atunci poate încheia un contract cu statul maghiar în temeiul căruia va primi o rentă viageră. Mai mult, terenul va rămâne în proprietatea sa până la sfârşitul vieţii”, ar fi declarat ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, Szabo Jozsef Andor.
„Maghiarii din Ardeal care, în majoritate, sunt susţinătorii partidului Fidesz probabil că au pretenţia ca Executivul de la Budapesta să aibă grijă de 'pământul ungar', fie el şi în România”, a comentat cotidianul „Nepszabadsag”.
Ulterior, declarației i-au fost adăugate multe nuanțe: așteptăm legea, așteptăm normele de aplicare, în funcție de normele de aplicare îi vom asista pe cetățeni etc.
Întrebat, Ministerul de Externe de la Budapesta nu a recunoscut însă că există o astfel de intenție nici la Ministerul Agriculturii de la Budapesta, nici în alt minister.
Balazs Barabas, jurnalist Digi24, spune că toată povestea este „foarte stranie”. Interviul a fost acordat în noiembrie anul trecut unui cotidian maghiar din Transilvania, iar atașatul ungar pe probleme de agricultură detalia o schemă prin care statul ungar ar cumpăra teren de la maghiarii cetățeni români contra unei rente ce ar fi plătită până la sfârșitul vieții proprietarilor. Proprietarul ar avea dreptul să lucreze acest pământ ca și cum ar fi al lui.
Ulterior, Ambasada Ungariei a negat că acest plan ar fi fost expus în cursul interviului și a continuat să nege chiar și după ce reporterul a prezentat înregistrarea interviului.
Declarația inițială, însă, a rămas. Atașatul Ambasadei Ungariei vorbește despre o schemă prin care maghiarii care ar vinde terenuri să-l păstreze și să fie ajutați cu o rentă viageră.
Cum comentează invitații „Jurnalului de seară”: „Un balon de încercare” lansat în an electoral
Mie mi se pare că în ultimii ani, de la Ambasada maghiară din București - unde este un diplomat pe care îl cunosc și este un intelectual, un om serios, atlfel – se aruncă tot timpul baloane de încercare pe teme din astea sensibile. Eu nu cred că ne vor invada ungurii și ne vor ocupa pământul”, a comentat, în emisiunea „Jurnalul de seară”, sociologul Vasile Dâncu. „Este o temă bună de scandal. Este o temă bună de discutat anul acesta în România, pe care se va face cu siguranță politică”, a completat Vasile Dâncu. „Se activează politicienii români cu discursul antimaghiar, în momentul acela se activează și politicienii ungari, care pot să obțină mai ușor voturi, în fiecare an electroal se întâmplă acest lucru și cred că asta face parte din instrumentarul politic, electoral, al maghiarilor”, a explicat sociologul.
„Sunt două teme care au notorietate în campania electorală din România: comuniști/anticomuniști (...) și axa naționalistă/europenistă. Așa cum s-a produs invazia românilor în Marea Britanie, așa or să dea năvală și ungurii să cumpere teren în România”, a arătat și politologul Alexandru Radu.
„Pe mine mă întristează profund acest mod de a pune problema. Și nu că mă întristează, mă neliniștește, pentru că baza construcției europene a fost în primul rând această idee nobilă de a permite ideilor, capitalului și persoanelor să circule”, a declarat Ioan Stanomir, profesor de drept constituțional. „Dacă noi repunem granițele statelor-națiune între noi, cu siguranță că vom avea state-națiune, dar vor fi state-penitenciar, în care guvernele vor sta cu biciul pe cetățenii lor”, a spus el. „Nu mă miră din partea guvernului maghiar, care sub Victor Orban s-a remarcat printr-o retorică antieuropeană, (..), nu mă miră această abordare. Aș fi însă mirat ca românii care doresc pe bună dreptate să fie tratați ca cetățeni europeni să nege altor cetățeni europeni exercitarea unor drepturi similare”, a adăugat Ioan Stanomir.
La rândul său, Vasile Dâncu a subliniat că trebuie făcute niște analize și a reamintit de tema investițiilor maghiare masive din județele Harghita, Covasna și Mureș, care a apărut la un moment dat în discursul politic, pentru ca realitatea să dovedească faptul că cele trei județe au rămas printre cele mai sărace. „Sunt petarde politice care explodează mai ales în ani electorali”, a conchis sociologul. El a arătat că, în cele din urmă, este vorba despre dubla cetățenie, pentru că ar incita ca cetățenii români de origine maghiară să ceară și cetățenia ungară, pentru a beneficia de așa-zisa subvenție. E destul de greu de pus în practică, spune sociologul. El e de părere că ar putea viza, politic, și o „încurcare” a celor de la UDMR, care nu sunt în cele mai bune relații cu partidul de guvernământ din Ungaria.
„Este tragic că în secolul XXI, care poate însemna și progres tehnologic și rafinament intelectual, noi să reducem întreaga identitate a unei națiuni la pământ. Pământul este esențial într-o mitologie care este, cu tot regretul o spun, perimată. Ceea ce trebuie să ne definească pe noi nu este nici limba, nici pământul, nici religia. Trebuie să ne definească atașamentul la niște valori”, spune Ioan Stanomir, care recunoaște însă că într-o criză economică se resuscitează aceste tendințe ce țin de extrema-dreaptă.
Emil Hurezeanu: E o utopie, ar trebui să fie un pretext și pentru noi să ne recuperăm poveștile
„De ce credeți că politicienii maghiari de la Budapesta ar fi mult mai responsabili decât cei de la București? Politicienii de la Budapesta au și ei politici foarte echivoce când e vorba de problemele națiunii maghiare, se apropie și de ei alegerile și ei au o agendă foarte temeinic redactată - pe care o respectă pas cu pas – a reglării conturilor cu trecutul. Ei nu uită că intrăm în marele interval al aniversărilor pierderii teritoriale și pierderii de populație pe care au suferit-o după Tratatul de la Trianon”, a comentat jurnalistul Emil Hurezeanu.
„Ca și cum fragmentul ăsta mai mic de pământ din Salonta sau din Sângeorzul de Pădure sau din Sfântul Gheorghe, prin multiplicare, după moartea tuturor acestor viețuitori posesori s-ar transforma din nou într-o Transilvanie ungurească. E utopic. E interesant așa, pentru o nuvelă, pentru aspirații mari, pentru strategii mari în nevoia revendicativă și revizionistă”, spune Emil Hurezeanu.
Jurnalistul consideră că trebuie să existe și în politica românească nu neapărat agresiune, nici diplomație provocatoare, ci ar trebui să existe forme, încercări, chiar proceduri, pedagogii de strângere a rândurilor, de memorie și, în termeni europeni, de apărare a ceea ce pentru mulți a devenit azi o temă desuetă: integritatea unei țări.
„E un pretext acesta, al poveștii contrazise cu terenurile, care pornesc de la parcela unui țăran și se transformă apoi într-o recuperare istorică – ține de utopie – a unei întregi provincii - pentru ca și noi să ne recuperăm, prin istorie, prin aniversare, printr-o pedagogie colectivă de rememorizare, trebuie să ne recuperăm poveștile”, a conchis Emil Hurezeanu.
Urmăriți-i întreaga argumentație în materialul video de mai sus.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
