Johannes Hahn, pentru Digi24: CE va accepta modificări ale programelor din fonduri europene, dacă regiunile se vor schimba
Totuşi, crede oficialul european, administrarea fondurilor europene nu trebuie transferată autorităţilor locale înainte ca ele să demonstreze că sunt capabile să o facă. Iar asta, din experienţa altor ţări, apare în timp. Comisarul Hahn mai spune că sistemul de gestionare a fondurilor este acum fără probleme, însă testul pentru România este modul în care sunt puse în practică proiectele din bani europeni.
R: Domnule comisar, este o coincidenţă faptul că anunţul reluării plăţilor pe programul de competitivitate a fost făcut în momentul în care premierul român era în Parlament, unde prezenta situaţia absorbţiei şi acordul de parteneriat?
Johannes Hahn: Pentru mine a fost o coincidenţă, pentru că noi trebuie să urmăm procedurile. Dar avem interesul să deblocăm programele suspendate sau presuspendate cât mai repede, dacă totul este bine din punctul nostru de vedere. Noi credem că banii sunt acolo pentru a fi cheltuiţi şi trebuie cheltuiţi.
R: Putem spune acum că totul este corect în România în gestionarea fondurilor europene şi că banii pot să circule acum dinspre Bruxelles spre Bucureşti?
J.H: Da, trebuie să facem o diferenţă între proceduri, autorităţile de management şi cele de audit. Ele funcţionează acum bine. Dar acum vorbim despre implementarea proiectelor şi aşteptăm rezultate. Iar asta este o altă discuţie.
R: Acordul de parteneriat a fost intens discutat între autorităţile române şi Comisia Europeană. Despre prima variantă, Comisia a spus că este incoerent şi fără priorităţi clare. S-a schimbat situaţia?
J.H: Cred, în primul rând, că trebuie să ne amintim că acordurile de parteneriat sunt un instrument pe care îl aplicăm pentru prima dată. Este un proiect pilot şi trebuie şi noi să învăţăm. Deci este un dialog pe care trebuie să îl avem în întreaga Europă. Aşa că discuţiile pentru forma finală a acordului necesită timp. Este documentul prin care o ţară, în cazul acesta România, şi Comisia Europeană decid în ce direcţie vor fi investite fondurile europene în următoarea perioadă. Este o muncă în progres, cel mai recent document este deja îmbunătăţit. Dar n-am criticat niciodată prima variantă, pentru că toată lumea trebuie să înveţe şi să facă progrese. Iar ele se văd.
R: Cea mai recentă variantă, aflată în consultare publică, preia din recomandările de ţară ale Comisiei pentru România practic totul. Este copy-paste. V-aş întreba ce înseamnă asta: că autorităţile de la Bucureşti preiau toate recomandările, pentru a mulţumi Comisia, chiar dacă nu sunt sigure că le pot pune în practică, sau este doar o lipsă de gândire strategică la Bucureşti şi este bine că ne dă Comisia o direcţie?
J.H: Este o combinaţie. noi ne-a prezentat ideile în lungile discuţii cu partenerii români şi, în final, am ajuns la aceleaşi idei. Asta e bine. Dar realele provocări sunt de acelea de a dezvolta strategii pentru diferite domenii şi cade în slujba autorităţilor române, a ministerelor. De exemplu, pentru transporturi, nu mai vorbim despre proiecte individuale, ci despre proiecte care se încadrează în nişte strategii integrate de dezvoltare. Deci nu mai vorbim doar despre construirea unei şosele, sau a unei căi ferate, sau a unui port, ci trebuie să fie clar cum această cale de transport îşi găseşte locul într-o strategie integrată. Acelaşi lucru se aplică şi pentru strategiile de specializate, de promovare a economiei. Este elementul cheie în noua politică de coeziune, iar dacă o ţară vrea să reducă diferenţele, cum este cazul României, trebuie să investească în IMM-uri, dar şi în calificarea oamenilor, să investească în resursa umană.
R: Domnule comisar, România nu a folosit banii să investească în nevoile de bază, nu au toate localităţile apă curentă şi sunt multe locuinţe fără toaletă în casă. Nu sunt aceste noi direcţii o forţare a dezvoltării în domeni mai 'sofisticate', în condiţiile în care României îi lipsesc nişte elemente de dezvoltare de bază?
J.H: Tocmai acesta este motivul pentru care România, în următoarea perspectivă financiară, primeşte foarte mulţi bani din fondurile europene. Şi, bineînţeles, trebuie să finanţăm în continuare infrastructura, dar dacă suntem cu toţii de acord că România trebuie să recupereze diferenţele de dezvoltare, atunci trebuie să o facă în diferite domenii. Este corect că trebuie să investim în infrastructură, în infrastructura de bază, dar ţara nu va recupera niciodată diferenţele dacă nu va investi şi în economie. Fiindcă astfel vorbim despre păstrarea locurilor de muncă, de crearea unora noi - România cunoaşte o migraţie spre alte ţări a populaţiei de mai mult de două milioane de oameni şi este o situaţie care trebuie schimbată, în interesul României. Trebuie ca România să le ofere o perspectivă pentru a reveni acasă. Aşa că trebuie să abordeze ambele direcţii de dezvoltare. Nu este vorba despre sofisticare, ci despre nevoia de a investi în economie.
R: Politica de coeziune este încă negociată la nivel european, sunt discuţii între Comisie, Parlament şi Consiliu. Aşteptăm un vot săptămâna aceasta, iar regulile care se vor aplica din 2014-2020 vor intra cel mai curând în vigoare la sfârşitul anului. Asta va duce şi la o întârziere a redactării programelor operaţionale ale ţărilor, apoi acreditarea agenţiilor. Nu vor afecta toate aceste întârzieri gradul de absorbţie a unor ţări precum România, care oricum nu se mişcă prea repede în stabilirea strategiilor, programelor?
J.H: Nu, pentru că din luna mai-iunie avem liniile mari ale acestei politici, direcţiile spre care se vor îndrepta banii. Acum avem nevoie de adoptarea finală a întregii politici, dar în principiu 98% din lucruri sunt stabilite. Şi am avut până acum dialog cu statele membre în paralel, ca să nu pierdem prea mult timp, iar ţările vor putea să înceapă implementarea programelor operaţionale spre sfârşitul anului 2014, dacă ele vor fi aprobate în mai-iunie. Nu va exista o problemă. Nimeni nu va fi prejudiciat şi va putea folosi banii şi să implementeze proiectele.
R: România discută descentralizarea şi probabil că anul viitor regiunile României ar putea arăta diferit, dacă acest proces de regionalizare va fi terminat, aşa cum speră autorităţile române. În ce mod va afecta asta ceea ce se stabileşte în acordul de parteneriat şi cât de flexibilă este Comisia?
J.H: Deocamdată pare că va exista un program operaţional pentru toate regiunile, cu diferite axe prioritare dedicate regiunilor, dar trebuie să facem o diferenţă. Să fim de acord cu descentralizarea şi regionalizarea este un lucru, iar a avea şi capacitatea administrativă în regiuni este altceva. România ar trebui să urmeze exemplele bune ale altor ţări, care au avut situaţii similare, care au fost centralizate şi au făcut descentralizare, dar au cedat responsabilitatea administrării fondurilor europene doar când au avut dovada că cei de la nivelul local au ştiu să le gestioneze. A existat o diferenţă de timp între cele două momente, descentralizarea a avut loc şi abia mai târziu a fost cedat şi managementul fondurilor europene. Cred însă că suntem suficient de flexibili – vorbim despre şapte ani - aşa că dacă vor exista schimbări semnificative în cei şapte ani şi România va cere schimbări ale programelor, va fi posibil. Dar cel mai important acum este să există programe bune acum, care pot fi implementate de anul viitor.
Interviu realizat de Anne-Marie Blăjan
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
