Absolvent de Antropologie, Arheologie și Istorie la Universitatea Cambridge, prinţul Charles e un bun cunoscător al istoriei zbuciumate a Transilvaniei. În estul regiunii istorice aducea Regele Geza al II-lea al Ungariei, acum 800 de ani, mii de coloniști sași. Le-a promis pământuri și scutiri de impozite. Oferta venea la pachet și cu mari pericole. Transilvania era atacată, din est, de mongoli și tătari, iar sașii urmau să fie primul zid de apărare contra invadatorilor. În fiecare localitate pe care au întemeiat-o au ridicat şi biserici fortificate.
Era singura modalitate de a se apăra când veneau invadatorii. În interiorul acestor ziduri trebuia să încapă tot satul. Fiecare familie, cu tot ce avea mai de preț în gospodărie, cu animale cu tot, și cu hrana neperisabilă, ca să poată supraviețui oricât era nevoie.
La recensământul din 1936, sașii reprezentau 4% din populația României, o comunitate prosperă, cu aproape 800.000 de oameni. Astăzi mai sunt 36.000, iar casele și cetățile părăsite au nevoie disperată de ajutor.
„Această populație a fost tranzacționată și la venirea pe aceste meleaguri, și la plecare. În anii 70-80, statul vest-german și Nicolae Ceaușescu ajung la o înțelegere. Etnicii germani sunt lăsați să plece din România contra-cost. Prețul era fixat în funcție de pregătire și experiență în câmpul muncii. Spre exemplu, pentru un absolvent de facultate, nemții îi plăteau lui Ceaușescu 11.000 de mărci. Pentru un tâmplar sau un zidar prețul era fixat la 2.900 de mărci germane”, relatează Sanda Nicola, corespondent Digi24.
Aşa au plecat din România comunistă zeci de mii de sași. Până în 1990, când au dispărut şi ultimele piedici, și au plecat cu sutele de mii. Au luat cu ei știința meșteșugurilor pe care azi nimeni nu le mai stăpânește şi care sunt vitale pentru păstrarea patrimoniului creat de-a lungul a opt secole.
„Asta ne propune prințul Charles nouă, românilor. Să redescoperim aceste locuri, să apreciem valoarea patrimoniului și să deprindem meșteșugul prin care să ținem în picioare aceste clădiri în care e zidită istoria unei conviețuiri exemplare de 800 de ani”, relatează Sanda Nicola, corespondent Digi24.