Investiții inutile. Construcții de milioane rămase neterminate și parcuri în sate fără canalizare
Autorităţile din Cluj Napoca au cheltuit 500.000 de euro pentru construcţia unui spital regional de urgenţă. Din cauza proiectului greşit, holurile sunt însă atât înguste încât nu pot fi manevrate două tărgi în acelaşi timp.
Lucrările au început în 1995 şi au durat 8 ani. În 2003 autorităţile au realizat că acest proiect este greşit şi au blocat întreaga investiţie. De 11 ani, întreaga clădire a rămas în paragină.
La Drobeta Turnu Severin, după ce au început construcţia unei conducte de apă care trebuia să alimenteze oraşul, autorităţile s-au gândit că proiectul e prea scump. Au întrerupt lucrările fără să le mai pese de cele 20 de milioane de lei cheltuite până atunci. Iar ţevile le-au vândute la fier vechi, la preţ de nimic.
„S-a vândut această ţeavă la un preţ modic de 0,5 lei pe kilogram. În condiţiile în care, la momentul respectiv, dacă mergeai la o firmă care achiziţiona metale, cel mai mic pre pe care îl puteai obţine pe kilogram era de un leu”, spune Aladin Georgescu, vicepreședintele Consiliului Județean Mehedinți.
Şi la Jimbolia, în judeţul Timiş, se aruncă banii pe geam. Primăria din localitate a plătit, în 2007, şase milioane de lei pentru un campus şcolar modern.
Activitatea pe şantier a fost oprită în anul 2009. Au trecut aproape cinci ani în care niciun fel de lucrare nu a mai fost executată în acest loc, iar clădirile au intrat într-o stare de degradare. Campusul are o suprafață de aproape două hectare. Este vorba despre o clădire pentru viitorul liceu, despre spaţii de locuit pentru dascălii navetişti, precum şi un internat şi o cantină pentru elev.
Pe lângă banii cheltuiţi deja, primăria a rămas şi cu datorii de cinci milioane de lei la firma de construcţii care a început lucrarea.
Pe de altă parte, un parc imens, care a costat 100.000 de euro, a fpst construit în satul Bogatu Român din Sibiu. Parcul are gazon impecabil, sistem modern de irigare şi iluminare cu panouri solare. Dar cele 700 de suflete din localitatea sibiană supravieţuiesc fără apă curentă şi canalizare. Elevii merg la toaleta din curte, iar când termină cursurile, nu au timp de pierdut în parc. Muncesc la câmp, cot la cot cu părinţii.
Sătenii pun piciorul în parc doar ca să ia apă de la fântână.
Primarul comunei de care aparţine satul Bogatu Român spune că banii pentru parc au venit de la Guvern. Mai-marii de la Bucureşti n-au alocat însă fonduri şi pentru canalizare şi apă curentă.
Pe lângă faptul că sunt nevoiţi să care în fiecare zi în ghiozdan o sticluţă cu apă, elevii din Bogatu Român sunt nevoiţi să meargă la toaletă în curtea şcolii. Primăria promite că, în acest an, va aduce canalizare şi apă curentă în sat, cu ajutorul fondurilor europene.
Într-un sat din Dâmboviţa nu există nici măcar drumuri. Oamenii merg prin albia unui pârâu şi când plouă sunt complet izolaţi. Un drum la şcoală sau o intervenţie a ambulanţei reprezintă o cursă cu obstacole. Primar după primar le-a promis oamenilor că le construieşte drumuri, dar promisiunile au fost înlocuite cu scuze după alegeri.
La doar o sută de kilometri de Capitală, 30 de familii trăiesc într-un sat unde drumul principal se confundă cu albia unui pârău. Ca să ajungă la oamenii din Bădeni care au nevoie de ajutor, echipajele SMURD fac eforturi uriaşe.
Primăria comunei de care aparţine satul Bădeni susţine că a făcut tot ce se putea pentru oameni, încă de acum patru ani.
„Avem studiu de fezabilitate, avem proiecte tehnice, avem practic toată partea tehnică realizată plătită din banii proprii ai administraţiei locale. Aşteptăm finanţare”, spune Ştefan Burlăcescu, viceprimarul comunei Runcu,
Cu banii, care ar trebui să vină de la Ministerul Mediului, ar urma să fie construite căi de acces pe ambele părţi ale pârâului, cu punţi pietonale betonate. Când toate acestea vor deveni realitate nu se ştie.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
