Interceptări de un miliard de euro, după model francez

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

„Guvernul a spus, în momentul adoptării acestei Ordonanţe, că ceea ce face este să dea o soluţie de etapă, deci să se asigure că România, care a investit mult în aducerea sistemului judiciar la un nivel în care urmărirea penală este una eficientă... Guvernul, deci, nu-şi putea permite să creeze o sincopă, pe de o parte. Pe de altă parte ştiţi foarte bine că nu se putea găsi de pe o zi pe alta niciun fel de soluţie. Pentru că este vorba de chestiuni sensibile în orice fel de societate, nu numai în societatea noastră, în societatea românească, urmând ca aceste discuţii să facă obiectul unei dezbateri ample de societate, astfel încât prin lege, în urma dezbaterilor, România să-şi aleagă soluţia care i se pare cea mai cuvenită”, a explicat Raluca Prună în şedinţa Comisiei Juridice din Senat. Ordonanţa interceptărilor a intrat în procedură de urgenţă în Parlament.

O viitoare soluţie de rezolvare a problemei interceptărilor independent de SRI – a cărui infrastructură este folosită în prezent de organele de cercetare penală – ar urma să coste un miliard de euro.

„Am datoria de a spune de unde au venit aceste costuri. Au venit din experienţa unui stat membru, ca Franţa. După ce s-a adoptat Ordonanţa eu am fost în Franţa şi am discutat cu interlocutorii francezi care se ocupă de o platformă naţională a interceptărilor judiciare. Ei au început o dezbatere publică în anul 2002, în anul 2006 au schimbat legislaţia în sensul de a spune că se creează această platformă naţională de interceptări judiciare şi au avut un termen, sfârşitul lui martie 2016, deci un termen de 10 ani, pentru a face posibilă crearea acestei platforme prin conectarea unor platforme care existau la acel moment la diverse alte structuri ale statului francez. Eu am fost puţin înainte de sfârşitul lui martie 2016 în Franţa, nu erau gata, şi-au prelungit termenul până la 1 ianuarie 2017. Cifra pe care eu am lansat-o public, de un miliard de euro, este cifra pe care Curtea de Conturi franceză a calculat-o într-un raport”, a spus ministrul Justiţiei.

Raluca Prună le-a explicat aleşilor că acest miliard de euro nu reprezintă totalul cheltuielilor necesare.

„Franţa a cheltuit un miliard de euro între 2006 şi 2016, fără a lua în calcul resursa umană şi redarea acestor mandate. Pentru că, sigur, interceptezi, dar dacă cineva vorbeşte în chineză va trebui să şi traduci într-o limbă pe care procurorul o înţelege. Deci, încă o dată, cifra de un miliard de euro este legată exclusiv de infrastructură - de chestiunile tehnice şi de soft, pe care şi francezii, cum am înţeles că şi în România se întâmplă, acest soft se dezvoltă "in house", nu te poţi duce să cumperi un soft pentru interceptări de la magazin”, şi-a încheiat expunerea Raluca Prună.