Un oraș de mărime medie, cum este Arad, a cheltuit numai în 2013 peste 100.000 de lei pentru achiziția de hârtie și peste 300.000 de lei toner-ul din imprimante și mașinile de copiat din instituții.
Cele mai mari cantităţi de hârtie se consumă în instituţiile şcolare, pentru că acolo este nevoie de cărţi, caiete şi formulare pentru examene de toate felurile. Colile de scris scot sume impresionante din bugete şi aşa insuficiente ale şcolilor, liceelor şi facultăţilor.
„Consumăm o cantitate considerabilă de hârtie, preţul aproximativ este în jur de 8-10.000 de euro pe an. Avem foarte multe lucrări de făcut, foarte multe documente pe care le redactăm şi ele sunt în triplu exemplar”, spune Răducu Popescu, inspector scolar general.
Administraţiile financiare şi birourile de taxe şi impozitele locale sunt alte exemple de locuri sufocate de tone de maculatură. Orice plată către stat înseamnă consum de hârtie.
Primăria Cluj-Napoca a cheltuit în 2013 pentru coli peste o jumătate de milion de lei plus TVA. Suma şi consumul de hârtie au scăzut după ce, în august, a fost implementat sistemul electronic de plată a impozitelor locale.
Administraţia locală este şi ea o mare consumatoare de hârtie. Primăria Oradea face caiete de sarcini şi organizează licitaţii pentru cele 5 milioane de coli pe care le foloseşte anual.
„În anul 2013 am avut un necesar de 10.000 de topuri, care au fost achiziționate în baza unei licitații publice. Cele 10.000 de topuri deservesc unui număr de aproximativ 300 de angajați”, afirmă Mircea Oaie, directorul administrativ al Primăriei Oradea.
La nivel naţional, consumul de hârtie va creşte spectaculos anul acesta. Şi asta pentru că trebuie tipărite milioane de buletine de vot pentru alegeri eurparlamentare, alegeri parlamentare sau locale parţiale şi pentru scrutinul prezidenţial.