Opt români şi moldoveni au început să dea lovituri în 2014 în Bucureşti. Unul dintre ei instala un virus în sistem şi prelua controlul bancomatului, deşi avea cunoştinţe minime de IT.
„Virusul funcţionează simplu. Generează o eroare în sistemul bancomatului ca atacatorii să deschidă cutiuţa cu bani,” explică Liviu Arsene, specialist în securitate cibernetică.
Când au văzut cât de uşor pun mâna pe bani, hoţii au atacat 15 bancomate din Ilfov, Dâmboviţa şi Vaslui. În mai puţin de un an au furat peste 120 de mii de euro spun procurorii anti-mafia. Anchetatorii bănuiau cine sunt hoţii, dar nu avea destule probe.
Pe teritoriul României suspecţii au fost precauţi. Camerele băncilor nu le-au filmat faţa.
S-au considerat experimentaţi după loviturile din România şi au aplicat aceeaşi metodă în toată Europa. Din Ungaria au furat zeci de mii de euro. Au încercat şi în Cehia, dar nu au reuşit să planteze virusul. Au atacat apoi bancomate din Polonia, Suedia, Norvegia, Anglia, Germania şi Franţa şi au furat peste o jumătate de milion de euro. În străinătate au început să devină însă neglijenţi. Sistemele de supraveghere i-au filmat, iar ofiţerii care erau pe urmele loc au ştiut în sfârşit cine sunt membrii bandei.
„Reţeaua este mult mai mare. A existat un joint investigation team la nivel europol şi eurojust care a investigat şi cealaltă ramură care a acţionat doar în Marea Britanie. Acolo, sumele sustrase au fost de 2 milioane de euro,” spune un ofiţer DCCO.
„Astfel de reţele sunt mult mai complexe. Cei care merg fizic la ATM sunt cei din prima linie. Cei care dezvoltă mallware-ul nu prea sunt demascaţi sau prinşi,” adaugă Liviu Arsene.
Potrivit unor surse judiciare, unele dintre băncile atacate nu aveau sisteme de alarmă şi nici măcar o parolă care să securizeze computerul bancomatului.