Hexi Pharma și-a cerut insolvența
Articolul 66 din legea 85/2014, în baza căreia Hexi Pharma a cerut insolvența:
(1) Debitorul aflat în stare de insolvenţă este obligat să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă. La cererea adresată tribunalului va fi ataşată dovada notificării organului fiscal competent cu privire la intenţia de deschidere a procedurii insolvenţei.
(2) Dacă la data expirării termenului prevăzut la alin. (1) debitorul este angrenat, cu bună-credinţă, în negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor sale, acesta are obligaţia de a adresa tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor prezentei legi, în termen de 5 zile de la eşuarea negocierilor.
(3) Dacă în cursul negocierilor derulate în cadrul unei proceduri de mandat ad-hoc sau de concordat preventiv debitorul ajunge în stare de insolvenţă, dar există presupunerea rezonabilă, bazată pe indicii temeinice, că rezultatele negocierilor ar putea fi valorificate în termen scurt prin încheierea unui acord extrajudiciar, debitorul, de bună-credinţă, trebuie să introducă cererea de deschidere a procedurii în condiţiile şi termenul prevăzute la alin. (2). În caz contrar, debitorul trebuie să introducă cererea de deschidere a procedurii insolvenţei în termen de 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă.
(4) Debitorul în cazul căruia apariţia stării de insolvenţă este iminentă va putea să adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispoziţiilor prezentului titlu.
(5) Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta, fără a fi necesară o hotărâre a asociaţilor/acţionarilor. În cazul în care prin cererea debitorului se solicită aplicarea procedurii simplificate, se va depune şi hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor în acest sens.
(6) La înregistrarea cererii, serviciul de registratură va efectua verificări, din oficiu, cu privire la existenţa pe rol a unor alte cereri de deschidere a procedurii formulate anterior de creditori. În cazul în care sunt înregistrate cereri formulate de creditori, se soluţionează cererea debitorului în procedură necontencioasă, prin aceeaşi încheiere judecătorul dispunând conexarea cererilor creditorilor, care în cazul deschiderii procedurii devin declaraţii de creanţă, iar dacă se respinge cererea debitorului, se soluţionează potrivit art. 72 şi următoarele.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
(7) Dacă, ulterior înregistrării cererii debitorului, dar înainte de soluţionarea acesteia, sunt formulate cereri de deschidere a procedurii de către creditori, acestea se vor înregistra direct la cererea formulată de debitor. În acest scop, serviciul de registratură va efectua verificări, din oficiu, la data înregistrării cererilor şi va înregistra cererile la dosarul ce are ca obiect cererea formulată de debitor. În această situaţie, se va proceda la soluţionarea în procedură necontencioasă a cererii debitorului. În cazul admiterii acesteia, cererile creditorilor se vor califica drept declaraţii de creanţă, iar în cazul respingerii sale, se vor soluţiona cererile creditorilor, potrivit art. 72 şi următoarele.
(8) În cazul deschiderii procedurii insolvenţei, creanţele ce fac obiectul cererilor de deschidere a procedurii care devin declaraţii de creanţă pot fi actualizate cu accesorii calculate până la data deschiderii procedurii, în termenul legal stabilit pentru declararea creanţelor, potrivit prevederilor art. 102.
(9) Introducerea prematură, cu rea-credinţă, de către debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage răspunderea patrimonială a debitorului persoană fizică sau juridică, pentru prejudiciile pricinuite.
(10) Cererea debitorului se va judeca de urgenţă, în termen de 10 zile, în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Prin excepţie de la prevederile art. 200 din Codul de procedură civilă, judecătorul-sindic va stabili termenul de judecată în camera de consiliu, în termen de 10 zile de la depunere, chiar dacă cererea nu îndeplineşte toate cerinţele legale şi nu sunt depuse toate documentele. În cazul în care la data depunerii cererii debitorului se găsesc înregistrate pe rol cereri ale creditorilor, se va proceda potrivit prevederilor alin. (6) teza a II-a.
(11) După depunerea cererii de deschidere a procedurii, în cazuri urgente, care ar pune în pericol activele debitorului, judecătorul-sindic poate dispune de urgenţă, în camera de consiliu şi fără citarea părţilor, suspendarea provizorie a oricăror proceduri de executare silită a bunurilor debitorului până la pronunţarea hotărârii cu privire la respectiva cerere.
ACTUALIZARE. Judecătorii vor discuta cererea pe 17 mai.
Motivul pentru care firma a cerut insolvența este acela că firma nu-și poate plăti angajații, deoarece nu are activitate.
Hexi Pharma are 350 de angajați. Aceștia ar fi fost notificați că vor fi plătiți până la 1 iunie, apoi vor fi concediați.
Reprezentanți ai companiei spuneau că, după ce Gazeta Sporturilor a publicat dezvăluiri despre dezinfectanți diluați vânduți spitalelor, Hexi Pharma și-a oprit producția pentru a verifica concentrația substanțelor de dezinfectare.
Conform legii, o firmă trebuie să aibă datorii mai mari de 30.000 de lei pentru a cere intrarea în procedură de insolvență.
Avocatul Gheorghe Piperea a explicat, la Digi24, că o firmă poate cere direct falimentul, fără să treacă prin procedura de insolvență.
„Un debitor care nu mai poate să facă plăți poate să ceară direct falimentul. Nu mai trece printr-o perioadă de reorganizare judiciară. Asta înseamnă că pur și simplu se închide business-ul. Trebuie văzut cu atenție care este motivația, pentru că este posibil ca în felul acesta să se închidă toate discuțiile, să se trimită în șomaj acei angajați care, probabil, cei mai mulți dintre ei nu au nicio vină pentru ce s-a întâmplat și, eventual, să se închidă și alte discuții – mă refer la eventuale anchete penale”, a explicat avocatul.
„O cerere de faliment direct se poate soluționa în 5-6 zile, așa spune legea. Faptul că se lichidează imediat un business nu înseamnă că se întâmplă acest lucru într-o zi, într-o lună, în șase luni. Un asemenea business care înseamnă atâtea contracte cu zeci, sute de spitale se lichidează într-un anumit termen. E ca și când te pregătești să aterizezi, dar ca să aterizezi în siguranță trebuie să ai niște proceduri de siguranță, trebuie să îndeplinești niște proceduri, nu poți să aterizezi imediat pentru că riști să distrugi și alte lucruri în jurul tău. Deschiderea procedurii poate să însemne cinci zile de acum încolo, dar lichidarea poate să însemne șase luni, un an, depinde de dimensiunea afacerii”, a spus Gheorghe Piperea.
El a arătat că, de obicei, în cazul unui faliment se fac concedieri colective, care înseamnă și plăți compensatorii.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
