Hărţile de inundaţii stau nefolosite. România are nevoie de încă 2.000 de baraje şi diguri

Încă doi români au fost identificați printre decedații din Spania, în urma inundațiilor catastrofale

Spaniolii își învelesc mașinile cu folie de plastic și le ancorează de stâlpi

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

În acest moment, în România sunt 2.600 de baraje, diguri, ecluze şi canale de aducţiune, însă doar jumătate din potenţialul hidroenergetic al ţării este folosit, iar 90% din lucrări sunt făcute în vechiul regim.

Până în anii 80, râul Dâmboviţa inunda capitala de câte ori ploua mai tare. Ca să rezolve această problemă, autorităţile comuniste au construit un uriaş lac de acumulare pe care l-au placat cu beton pe o suprafaţă de 250 de hectare.

Acum este nevoie de o adevărată campanie de construire de diguri şi baraje, spun specialiştii.

Barajul din localitatea Brezoi, aflat între Sibiu şi Râmnicu Vâlcea, a ferit de inundaţii sute de case. Râul care aducea apa în lacul de acumulare al barajului Brădişor curgea zilele trecute cu 300 de metri cubi pe secundă, iar în aval de baraj, apa venită de pe versanţi a umflat albia râului cu 250 de metri cubi pe secundă. Cât timp viitura a curs de pe versanţi, barajul nu a mai deversat apa şi astfel, a redus la jumătate debitul râului care ar fi şters de pe hartă sute de locuinţe.

O altă viitură, cea care s-a format cu apa adusă de râul Olteţ, a fost atenuată de cele 5 hidrocentrale de pe Oltul Inferior. Din lacurile de acumulare au fost deversate cu o zi înaintea viiturii 30 de milioane de metri cubi de apă pentru a face loc debitului umflat de pe Olteţ.

Deşi inundaţiile lovesc România de zeci de ani, abia în primăvara acestui an s-au făcut hărţile de inundaţii. Apele Române au cheltuit 47 de milioane de euro, dar până acum primarii nu au învăţat cum să le folosească.

„În zona inundabilă au apărut foarte multe construcţii care nu deţin autorizaţii, cum ar fi gatere, cabane, case de vacanţă”, spune Ovidiu Agliceru, director general Hidroelectrica.

„N-ai cum să faci lucrări de apărare împotriva inundaţiilor dacă nu aloci fonduri pentru acestea”, arată și Lucia Varga, fost ministru al Apelor şi Pădurilor.

Comparativ cu anii trecuţi, Guvernul a alocat de 10 ori mai puţini bani pentru intervenţii împotriva inundaţiilor, adică doar 40 de milioane lei.