Şantajul informatic e o infractiune a vremurilor... Viruşii care criptează fişierele utilizatorilor sunt cei mai răspândiţi. Ţara noastră a fost şi ea o ţintă a hackerilor, dar victimele au preferat să plătească răscumpărările în loc să-şi instaleze programe de protecţie.
Ofiţer Europol: „Imaginează-ţi că ai o mică afacere cu 10 mii de clienţi cu care lucrezi frecvent. Ei reprezintă punctul forte al afacerii tale şi îţi aduc profit. Dintr-o dată, ajungi la birou şi vezi că toată baza de date este criptată. Ce faci?”
În primul rând trebuie să anunţi poliţia şi să speri că fişierele se pot decoda. Ransomeware este un şantaj. Viruşii vor şterge toate informaţiile criptate într-o anumită perioadă de timp, dacă hackerul nu îşi primeşte banii ceruţi. Potrivit specialiştilor, victima nu are nicio garanţie că dacă achită, îşi va recupera bazele de date. În 2016 se estimează că grupările de crimă organizată din întreaga lume au câştigat peste un miliard de dolari prin acestă metodă.
România se află printre primele zece ţări cele mai atacate din lume de aceşti viruşi. Un studiu realizat de un producător de software de securitate arată că peste jumătate dintre români ar fi dispuşi să plătească răscumpărare pentru bazele lor de date. Hackerii ştiu acest lucru şi se estimează că au infectat peste 3000 de computere de la noi din ţară.
Utilizatorii români ar fi plătit aproape 150 de dolari americani fiecare pentru cheia de deblocare. Puţini, însă, au cerut ajutorul autorităţilor. Potrivit specialiştilor aceşti viruşi s-au dezvoltat neaşteptat de mult în ultimele luni. Au infectat computere, tablete şi telefoane, indiferent de sistemele de operare. Unităţile de poliţie din toate statele europene, împreună cu Europol, au început campanii de informare a pupolaţiei şi chiar au oferit gratuit soluţiile de securitate informatică.
Programele hackerilor ajung la ţintă prin emailuri sau atunci când utilizatorii accesează site-uri neautorizate. Experţii în securitate cibernetică susţin că în 2017 atacurile se vor înmulţi, iar printre cei afectaţi ar putea fi multinaţionalele şi instituţiile de stat din sistemul medical. Rareori vinovaţii sunt prinşi. Identitatea lor este ascunsă pe internet, iar răscumpărarea o primesc in bitcoin, monedă virtuală, şi în conturi deschise pe numele altor persoane.