Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile sale, va opera sisteme de aeronave fără pilot la bord, prin misiuni de zbor, în scopul îndeplinirii atribuţiilor proprii, precum şi pentru sprijinirea ministerelor şi organelor centrale de specialitate subordonate Guvernului, în îndeplinirea atribuţiilor acestora, a decis Executivul în şedinţa de vineri printr-o ordonanţă de urgenţă, conform Agerpres.
„Instituţiile din arcul guvernamental au nevoie să utilizeze sisteme de aeronave fără pilot pentru a capta informaţii necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor proprii, dar costurile ridicate şi necesarul logistic complex pentru folosirea acestor sisteme au generat ideea desemnării unei singure entităţi administrative care să deservească toate instituţiile solicitante.
Astfel, pentru atribuirea unei astfel de responsabilităţi în domeniul civil a fost desemnat MAI, prin Inspectoratul General de Aviaţie din componenţa sa, în considerarea rolului pe care-l are în prezent acest inspectorat general de a gestiona atât misiuni de ordine publică, cât şi de situaţii de urgenţă, inclusiv transport aerian în cadrul asistenţei medicale de urgenţă.
Practic, se extinde competenţa de funcţionare a Inspectoratului General de Aviaţie cu o componentă de sprijin aerian cu aeronave fără pilot pentru ministere şi organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, ca acestea să poată colecta date şi informaţii specifice zonei lor de competenţă”, se arată într-un comunicat de presă al Executivului.
Actul normativ nu se aplică ministerelor şi organelor centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor în situaţia în care acestea operează sisteme de aeronave fără pilot la bord, în scopul captării de informaţii de interes, fără sprijinul Ministerului Afacerilor Interne, precizează sursa citată.
„Fondurile necesare în vederea achiziţionării şi operării sistemelor de aeronave fără pilot la bord se vor realiza de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Afacerilor Interne şi al structurilor/instituţiilor beneficiare, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie, precum şi din fonduri externe nerambursabile, rambursabile sau alte surse legale de finanţare”, se spune în comunicat.
Ordonanţa instituie desfăşurarea unui program pilot de cooperare între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerul Afacerilor Interne în vederea iniţierii activităţilor de operaţionalizare a sistemelor de aeronave fără pilot la bord şi captării, receptării şi prelucrării unor informaţii de interes pentru îndeplinirea atribuţiilor proprii. Programul pilot se desfăşoară pe o perioadă de 5 ani începând cu data intrării în vigoare a OUG, cu posibilitatea prelungirii acestei perioade, conform comunicatului.
MAI spune că se pot obține imagini mai bune decât prin satelit și că nu vor fi folosite pentru identificarea oamenilor
Conform G4Media, printre argumentele prezentate în nota de fundamentare a proiectului se arată că ora de zbor față de elicopter este de zece ori mai ieftină și că se pot obține imagini de calitate și precizie mult mai mari decât prin satelit. Potrivit documentului, nu vor fi captate imagini pentru identificarea persoanelor.
În domeniul civil, aplicarea UAS-urilor (Unmanned Aerial Systems – sistem de aeronave fără pilot la bord) este relevantă pentru: supravegherea răspândirii bolilor în agricultura, supravegherea și fotografierea aeriană, detectarea scurgerilor de gaz, detectarea incendiilor, monitorizarea mediului ambiant, arheologia, monitorizarea sistemelor fotovoltaice, monitorizarea clădirilor, a construcțiilor și a șantierelor infrastructurii de transport și controlul liniilor electrice.
În domeniile ordine publică și situații de urgență, arată documentul, aplicarea UAS-urilor este relevantă pentru executarea misiunilor specifice Ministerului Afacerilor Interne, pentru:
-observarea din aer a activităților care se desfășoară pe suprafața terestră, fluvială și maritimă;
-observarea din aer și monitorizarea zonei de graniță, rute de migrație și activități ilegale;
-monitorizarea traficului rutier, naval, maritim, montan și indicarea situațiilor critice;
-supravegherea și monitorizarea zonelor în care s-au produs dezastre și catastrofe naturale;
-supravegherea și monitorizarea pădurilor, deltei și migrației animalelor;
-releu de comunicații;
-sprijinul cu date și informații a forțelor de intervenție în gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv sprijin post-eveniment;
-determinarea efectelor dezastrelor și calamităților naturale;
-identificarea locurilor și persoanelor care afectează ordinea publică;
-supravegherea și monitorizarea adunărilor și a mulțimilor violente;
-supravegherea zonelor în care sunt concentrate mase mari de oameni (competiții sportive, întâlniri internaționale, demonstrații, revolte etc);
-supravegherea și monitorizarea structurilor critice și infrastructurilor de nivel național sau local;
-monitorizarea rutelor și zonelor de interes (zone protejate, zone cu risc la inundații/ cutremur/ alunecări, zone cu risc de poluare și protecție a mediului;
-căutarea-salvarea supraviețuitorilor la dezastre și calamități naturale;
-căutarea aeronavelor, navelor și a persoanelor implicate în accidente aviatice, navale sau cu victime multiple, a persoanelor aflate în dificultate, în medii improprii supraviețuirii sau în zone izolate, sau a căror viață este pusă în pericol și salvarea acestora;
-cercetarea chimică, bacteriologică, radiologică și nucleară;
-informarea/alertarea publică cu ajutorul dispozitivelor de comunicare acustică.
Totodată, utilizarea UAS-urilor în domeniile ordine publică și situații de urgență prezintă o serie de avantaje: obținerea, cu cheltuieli mai mici, a unor imagini aeriene în timp real asupra situației din teren; scăderea timpului de reacție, furnizarea informațiilor necesare luării deciziilor într-o totală cunoștință de cauză și întărirea încrederii în justețea deciziilor; reducerea costurilor privind consumul de resursă de aviație; reducerea misiunilor de tip supraveghere cu elicopter; creșterea capabilității îndeplinirii misiunilor în folosul ordinii și siguranței publice; utilizarea în locuri greu accesibile, acolo unde factorul uman este imposibil de implicat (calamități naturale, incendii, zone cu relief greu accesibil, etc.); pot zbura în condiții de aer sever poluat; riscuri minime în cazul unui accident aviatic; poluare fonică aproape inexistentă la 100 m deasupra solului; căutare persoane dispărute cu ajutorul tehnicii de detectare a semnalului telefoanelor mobile; ora de zbor față de elicopter de 10 ori mai ieftină; cartografiere zone afectate; echipare cu senzori LIDAR pentru fotogrammetrie; misiuni de asigurare a ordinii publice în condiții de densitate urbană ridicată; supravegherea unor obiecte la viteze mici, zbor la înălțimi reduse.
În comparație, diferența dintre imaginile captate de un UAS și imaginile din satelit este că UAS-ul poate face fotografii cu o rezoluție de până la câțiva centimetri pentru fiecare pixel și poate obține o calitate și o precizie mai mare a imaginilor în timp real, deoarece acestea pot zbura sub plafonul de nori. În plus, un satelit poate furniza imagini doar o dată pe săptămână sau o dată pe lună, când orbita acestuia este deasupra zonei de interes, se mai arată în document.
„Cu privire la captarea/transmiterea informațiilor de interes (date captate) proiectul propune un mecanism de garantare a păstrării limitării accesului, astfel încât informațiile de interes să fie captate cu respectarea actelor normative privind protecția informațiilor clasificate, strict în limita actului normativ de cooperare, fără ca Inspectoratul General de Aviație sau unitățile subordonate acestuia să aibă acces la informațiile de interes captate în timpul misiunilor de zbor iar operatorul aeronavei fără pilot să aibă acces la informațiile de interes captate numai prin natura executării misiunii de zbor și cu obligația să nu disemineze în nici un mod informațiile de interes accesate”, precizează sursa citată.
De asemenea, prin proiect nu se dorește instituirea unor prelucrări de date cu caracter personal, ci doar modalitatea de captare/utilizare a informațiilor de interes prin implementarea strictă a unor măsuri de utilizare a senzorilor astfel încât să nu poată să ducă la identificarea persoanelor fizice care ar putea să fie înregistrate de sistemele video ale UAS.
„Mai mult, proiectul va institui ca regulă generală interdicția de a utiliza senzorii montați pe UAS astfel încât să ducă la identificarea persoanelor fizice, iar ca excepție, pentru structurile beneficiare care au reglementat în actele normative de organizare și funcționare utilizarea de mijloace de supraveghere video în exercitarea atribuțiilor lor funcționale (spre exemplu: Poliția Română) posibilitatea captării și de date cu caracter personal”, subliniază sursa citată.
Editor : A.C.
