„Primul palier e politic. Reprezentarea grupurilor parlamentare are ca rol definirea zonelor în care se intervine pe Constituție. Scriem o Constituție nouă sau atacăm punctele sensibile și care sunt acelea? Acest lucru trebuie să îl facă politicienii. Discuția cu opoziția e importantă pentru durabilitatea efortului. Nu cred că e bine ca România să schimbe la fiecare zece ani Constituția. Poate fi amendată, când evoluția lucrurilor impune asta, dar altfel nu”, a spus Mircea Geoană, senator PSD, fost ministru de externe.
„Sper ca pe text să intervină specialiștii, care să dea soluții alternative, pentru că și specialiștii sunt de mai multe culori: constituționaliști, care sunt mai radicali, alții sunt, ideologic, pe poziții diferite. O Constituție nu se schimbă doar de dragul de a modifica modul în care președintele a abuzat de ea. Trebuie să ne păzim pe viitor să nu mai avem astfel de excese. Însă nu trebuie să siluim instituția prezidențială doar pentru că cineva a ocupat-o și a a lăbărțat-o din punct de vedere al prerogativelor”, a subliniat el.
„În al doilea rând, o modificare atât de serioasă necesită un proiect pentru România, unul mai larg, pentru următorii zeci de ani. Altfel, modificăm o Constituție și în continuare avem sărăcie, corupție, proastă guvernare”, a declarat Geoană.
„Asta e o țară de chibiți. Oricui i-ar place să facă reforma Constituției de cinci ori pe an, când eu argumentez de ani că reforma Constituției e destul de nenecesară. Întrebarea de bază la care trebuie să răspundem este de ce vrem să o modificăm. Care e nevoia imperioasă?”, a spus Alina Mungiu-Pippidi, politolog, președinte SAR (Societatea Academică din România).
„Să ne întrebăm dacă modificările pe care le operăm se vor potrivi viitorului președinte. Mă tem că procesul va fi o mare pierdere de vreme și va redeschide lucruri în mod inutil, pentru că nu se vor schimba, vom fi deturnați de la proiecte mai importante”, a subliniat ea.
„Ar trebui să găsim o modalitate în care să acționăm chirurgical și focalizat pe Constituție, prin amendamente”, a declarat Geoană.
„Ideal ar fi să ai un monarh constituțional, care să nu se bage în politică, să-ți numească procurorii generali, pe șefii de servicii secrete. Rolul președintelui într-o republică așa cum este a noastră astfel ar trebui să fie, ca al unui monarh constituțional. El (n.red. Traian Băsescu) nu a mers deloc așa, a fost mereu implicat. Nu numai Băsescu, și Ion Iliescu. Nu au putut juca rolul de arbitraj. Constituția spune, dar nu s-a putut. Ce facem acum? Schimbăm Constituția ca să acceptăm realitatea?”, a spus Mungiu-Pippidi.