Gările din România, monumente ale nepăsării și lipsei de finanțare
Gara de Nord, replică tristă a gării din Paris
Gara de Nord din Capitală este o carte de vizită pătată. Deşi construcţia imită arhitectura gării din Paris, lipsa investiţiilor face din staţia feroviară o replică tristă a clădirii din Franţa. În aceste condiţii, nici nu e de mirare că, în ultimii 15 ani, numărul călătorilor s-a redus la jumătate. Grav este că, de ani buni, toate planurile de modernizare a celei mai mari gări din România au rămas doar pe hârtie.
Pe hârtie, planurile autorităților pentru reabilitarea Gării de Nord arată chiar foarte bine. Presupun îngroparea tuturor liniilor feroviare și crearea unui tunel de aproape 20 de kilometri care să lege Gara de Nord de celelalte gări importante din Capitală, precum gara Progresul sau gara Obor. Investiția necesară ar fi de aproape 1,5 miliarde de euro. Din păcate, deși se vorbește de mult de un asemenea proiect, nu s-a făcut nimic concret. Acesta ar trebui realizat, spun autoritățile, cu sprijinul belgienilor. Nu s-a făcut nimic, deși în Gara de Nord ar putea fi construit un spațiu comercial modern. Teren există din plin. Gara de Nord se întinde pe o suprafață de peste 56.000 de metri pătrați. Prin Gara de Nord trec anual peste 3 milioane de persoane și aproape 100 de trenuri pleacă de pe linii în fiecare zi.
Gara de Nord s-a transformat, însă, în ultimii ani, într-un adevărat bazar. Spațiile comerciale – 100 la număr – nu asigură însă venitul necesar pentru întreținerea gării. CFR SA obține din chirii mai puțin de 90.000 de euro pe lună, în condițiile în care numai pentru contractul de salubrizare a gării se plătesc 18.000 de euro pe lună.
Gara din Timișoara, adăpost pentru oamenii străzii
Infrastructura feroviară lasă de dorit şi în restul ţării. În cele mai multe oraşe, gările au rămas la fel ca pe vremea comunismului. În Timişoara, de exemplu, clădirea stă să se prăbuşească şi este adăpost pentru oamenii străzii. Mai grav este că, în viitorul apropiat, nu există şanse pentru repararea gării deoarece finanţarea proiectului de reabilitare a fost pierdută.
Gara de Nord din Timișoara nu mai seamănă de mult cu un loc civilizat, deşi este tranzitată zilnic de mii de oameni. Bucăţi de marmură veche sunt desprinse de pe stâlpii de la intrarea în gară. Doar treptele au fost de curând renovate, dar asta nu schimbă cu nimic imaginea locului.
Tencuială desprinsă de pe tavan, găuri făcute în pereţi şi porumbei care au transformat acest loc în propria lor casă. Aceasta este imaginea pe care o întâlnesc călătorii care ajung în sala de bilete a Gării de Nord din Timişoara.
„S-au făcut chioşcuri, chioşculeţe, tot felul de prostii, dar pentru un oraş ca Timişoara e păcat să aibă o astfel de gară", spune un pasager.
Clădirea trebuia reabilitată cu fondurile Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare până în 2007, dar proiectul a tot fost amânat până când s-a pierdut finanţarea. Fapt recunosut chiar de directorul Regionalei CFR Timişoara.
„S-a pierdut finanţarea. Nu mai este autorizaţie de construcţie, trebuie găsită o nouă finanţare”, anunța în februarie Mircea Benec, directorul Regionalei CFR Timișoara.
Gara din Arad, renovată o singură dată în 100 de ani
Construită între 1905 şi 1910, clădirea Gării din Arad a fost renovata o singură dată, după ce a fost bombardată în al Doilea Război Mondial. De curând, constructorii s-au apucat de noi reparaţii.
A trebuit să treacă mai bine de 60 de ani pentru ca cineva să intervină din nou la clădirea Gării Vechi din Arad. Numai că de data aceasta modificările importante nu vor fi făcute la fațadă, ci mai degrabă la partea de linii, situate în spatele clădirii-monument.
315 milioane de euro vor fi investiţi în modernizarea celor 43 de kilometri ai Coridorului IV paneuropean de cale ferata de pe teritoriul României.
Atunci când lucrările vor fi gata, spatele gării-monument se va tranforma complet. Spre exemplu, pasajele subterane vor dispărea și ele vor fi înlocuite cu două pasarele care vor traversa liniile pe deasupra.
Nu toată lumea este încântată de aceste modificări. Reprezentanţii Fundaţiei care se ocupa de protejarea clădirilor monument din Arad contestă soluţia constructorilor.
Suceava, exemple la extreme
În Suceava, două gări care funcţionează în clădiri declarate monument istoric arată ca două imobile ce vin din epoci diferite.
Gara Ițcani din municipiul Suceava, monument istoric construit de austrieci in 1869, a fost lăsată în paragină și a ajuns o ruină. Cladirea se degradează și odată cu ea se pierd și elemente importante din arhitectură.
O casă de bilete, un chioșc unde se vinde cafea și un angajat CFR sunt singurele indicii că gara din Ițcani nu este închisă. Clădirea, construită în 1869, este monunent istoric, dar dacă nu va fi renovată urgent, va deveni cu siguranţă istorie.
În urma cu doi ani, acoperișul din tablă a fost luat de vânt şi pentru că nu a fost înlocuit, apa s-a infiltrat prin pereții care acum stau să cadă. Bani pentru reabilitarea cladirii nu au mai fost alocați de zeci de ani, iar călătorii evită sa mai coboare în gara Ițcani.
Direcția de Cultură a sancționat Direcția Regională CFR Iași, proprietarul clădirii, pentru distrugerea monumentului istoric, dar fără niciun rezultat.
Așa se face că cei care ajung în Suceava nu mai coboară în gara Ițcani și preferă gara Burdujeni, modernizată anii trecuți. La nici zece kilometri distanţă, se află Gara Burdujeni, o construcție elegantă, impunătoare, care-ți dă senzația că te-ai întors în timp. Cea mai aglomerată gară din Suceava îi uimeşte chiar şi pe străinii care ajung prima oară aici.
Aceasta este o copie fidelă a gării din orașul elvețian Fribourg și a fost construită în anul 1902 pe un suport de stejar și saltele din lână de oaie. Stilul cu influențe baroce, ornamentele de feronerie, fațada făcută din cărămizi roșii și o sală impresionantă de bal în interior o fac să fie apreciată în special de străinii care ajung în Suceava.
În mijlocul gării există chiar şi o sală de bal, care păstrează toate elementele originale - ornamentele de pe pereți și tavan, corpuri de iluminat și pardoseala din marmură. Arhitectura Gării din Burdujeni a fost bine conservată deoarece clădirea a avut şansa să intre într-un proces de restaurare.
„În general restaurarea a ținut cont și a avut în vedere faptul ca clădirea în sine să arate exact așa cum a fost ea gandită de către austriacul din Fribourg care a fost inițiatorul proiectului”, explică Viorel Blănaru, consilier la Direcția de Cultură și Patrimoniu Cultural Suceava,
În loc de concluzie
E limpede că infrastructura feroviară lasă de dorit. În 2014 avem gări ca pe vremea lui Ceauşescu, nemodernizate de 10-20 de ani sau lăsate cu totul în paragină. Memorandumul Ministerului Transporturilor pentru eficientizarea transportului feroviar, care a ajuns săptămâna aceasta pe masa Guvernului, spune că sunt 1.000 de staţii care nu deservesc mai mult de 50 de călători pe zi. Acelaşi document spune că şi staţiile mari sunt prost întreţinute şi nu sunt orientate spre nevoile pasagerilor.
În concluzie, se propune transformarea gărilor cu trafic de călători sub 25 persoane zilnic în puncte de oprire concomitent cu transferul acestora în administrarea autorităţilor publice locale, pentru a susţine transportul public în comun de călători şi transformarea acestora în autogări.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
