Fraudă bancară de 85 milioane de euro. Marius Locic a fost reţinut

Actualizare 4.00.Omul de afaceri Marius Locic a fost reţinut, iar soţia acestuia a primit interdicţie de a părăsi ţara.

Soţii Locic sunt acuzaţi de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, aderare şi sprijinire de grup infracţional şi spălare de bani.

Avocatul lor a arătat, la ieşirea de la DIICOT, că soţii Locic sunt acuzaţi de aceste fapte în legătură cu modul în care au vândut un imobil din cartierul bucureştean Dorobanţi.

Apărătorul celor doi a mai spus că imobilul a fost vândut cu 6,4 milioane de euro unei societăţi Prod Conserv care, pentru achiziţionarea acestuia, a făcut contract cu o bancă.

Totodată, avocatul a arătat că, la audieri, procurorii nu le-au arătat soţilor Locic nicio probă directă care să probeze acuzaţiile ce le sunt aduse.

Întrebat despre implicarea soţiei lui Locic, avocatul a spus că aceasta a semnat fără să aibă cunoştinţă actele de vânzare a imobilului.

După câteva ore de audieri, Lucian Cojocaru a plecat acasă

Procurorii susţin că ar fi intervenit la vârful BRD pentru a fi aprobate creditele ilegale solicitate de oamenii de afaceri implicaţi în reţea. La audieri, bancherul a fost întrebat şi despre legăturile pe care le-ar avea cu oameni de pe scena politică.

Potrvit unor surse judiciare, cei trei nu sunt vizaţi de anchetă. Numele lor apar în dosar, însă doar în discuţiile dintre suspecţi, interceptate de procurori. Ancheta a fost deschisă în anul 2010, după ce Volskbank a sesizat autoritățile că au fost găsite documente false de creditare ale unor firme. Procurorii au descoperit că nu doar Volksbank avea această problemă, ci şi BRD, care a acordat credite aceloraşi persoane din reţea.

Cea mai mare fraudă din istoria recentă a României

Nume răsunătoare, dar și mai puțin cunoscute, apar în acest dosar în care polițiștii fac percheziții, în unele cazuri, de 12 ore.58 persoane au fost ridicate de DIICOT - printre care oameni de afaceri, directori și funcționari de bănci - fiind suspectate că au obținut credite ilegale. Sunt audiați mai mulți șefi de bănci.

Membrii rețelei care a pus la cale frauda - cea mai mare din istoria recentă a României - se lăudau că au sprijin la vârful structurilor de control ale statului. În discuțiile dintre membrii rețelei fraudelor bancare apar și numele fostului ministru de interne, Vasile Blaga, și al fostului șef al poliției, Liviu Popa. Ambii au dezmințit categoric că ar avea vreo legătură cu dosarul, iar Liviu Popa a vorbit despre un „joc murdar”.

De asemenea, vicepreşedintele Volksbank, Lucian Cojocaru, fost vicepreședinte BRD, este unul dintre cei vizaţi în ancheta DIICOT.

Unul dintre creditele frauduloase ar fi fost garantat cu un imobil al Oanei Niculescu Mizil, susţin surse judiciare.

Între cei patru notari apare și numele Paulei Rosenberg, partenera de viață a lui Damian Drăghici, proaspăt ales în Parlamentul României.

Omul de afaceri Marius Locic, care este vizat în ancheta fraudelor bancare de 85 de milioane de euro, a arătat joi la DIICOT că este absolut nevinovat, are o relaţie foarte bună cu băncile şi creditarea şi că, în opinia sa, cel mai probabil, a deranjat anumite persoane prin deschiderea unor pieţe.

Locic a fost adus joi după-amiază de mascaţi la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), unde procurorii îl vizează pe acesta în dosarul în care aproximativ 60 de persoane sunt suspectate de comiterea unor fraude bancare cu un prejudiciu de 85 de milioane de euro.

La intrarea în sediul DIICOT, Locic a fost lăsat să spună câteva cuvinte, acesta arătând că se consideră absolut nevinovat de acuzaţiile generale ce au fost anunţate, până la acest moment, prin anunţul oficial al DIICOT.

Ce a declarat Locic

„Vreau să vă spun că sunt total nevinovat în acest dosar al bancherilor sau al fraudelor despre care se tot spune pe toată media că există. Din punctul meu de vedere, în relaţia Locic-bancă nu există nicio fraudă. Din punctul meu de vedere, Locic nu a făcut decât un singur lucru: de a efectua afaceri specifice comerciale, iar referitor la ce observ pe toate televiziunile că s-a dat în ziua de astăzi (joi - n.r.) că au fost reevaluate, că sunt băncile înşelate, nu este adevărat. Toate băncile de la care Locic are credit au întâlniri lunare pentru relansarea activităţilor comerciale şi, spre surpriza dumneavoastră, băncile au, cel puţin faţă de mine, băncile au avut toată bunăvoinţa ca să relansăm toate afacerile. Toate creditele lui Locic sunt spre acordare pozitiv. (...) Dacă există fraude în sistemul bancar, nu au legătură cu Locic”, le-a declarat el jurnaliştilor.

Omul de afaceri a mai spus că, în opinia sa, ar fi deranjat în privinţa proiectelor a două pieţe care să fie construite în Capitală. "În momentul de faţă, sunt două pieţe mari: una în sectorul 2, Piaţa Basarabia, şi una în sectorul 1, Piaţa Gara de Nord, care, în momentul de faţă, începând de săptămâna viitoare, trebuie ca ele să înceapă investiţia. Cred sau am senzaţia că am deranjat pe cineva din sistemul legume-fructe din străinătate, pentru că nu cred că deodată a venit pe Locic în momentul când există aprobare dată de primării, bunăvoinţă de partea băncilor. Referitor la toate credite la care se face referire, Locic nu a fraudat, Locic nu a făcut decât un singur lucru: să facă un business şi drept dovadă că am avut inspiraţie este că astăzi, 2012, ziua 13, am fost invitat zilele trecute de bănci, mi s-a dat răspuns pozitiv pentru relansarea tuturor activităţilor comerciale pe care eu le am în legătură cu ele", a arătat Locic, în faţa sediului DIICOT.

Întrebat dacă îi cunoaşte pe fraţii Creştin şi dacă a avut afaceri cu aceştia, Locic a spus că el „cunoaşte foarte multă lume”, adăugând că nu ştie pentru ce a fost chemat de procurori la DIICOT.

Și Dumitru Creștin susține, într-un comunicat, că este nevinovat şi că nu au fost făcute percheziții la domiciliul său.

__________________________________

Actualizare 13.30. „Nu-mi dau seama cum apare numele meu, nu am nicio treabă cu dosarul acesta. Nu am intervenit niciodată la BRD sau vreo altă bancă”, a declarat Vasile Blaga, telefonic, la Digi24.

„Nu am intervenit pentru un credit, eu nu am luat niciun credit vreodată”, a spus el.

„Nu-i cunosc pe acești domni, nu știu cine sunt, nu am avut nicio discuție cu ei. Mai departe, procurorii să își facă datoria”, a subliniat Blaga.

Actualizare 12.36. Numele fostului șef al Poliției Române, Liviu Popa, destituit de fostul ministru de interne Ioan Rus, iar în prezent șef al Inspectoratului Județean de Poliție Bihor, apare în interceptările telefonice anexate de procurori la dosar. Deocamdată nu este clar în ce calitate apare el în acest dosar.

Actualizare 11:05: Printre suspecți sunt frații Vasile și Dumitru Creștin. La domiciliul unuia dintre ei se fac percheziții de mai multe ore.

Despre acești doi frați nu se știu multe lucruri, decât că sunt oameni influenți de afaceri și și-au făcut averea în urma unor afaceri din domeniul petrolier

Ei au mai fost în atenția DNA-ului în urmă cu câțiva ani într-un dosar în care doi ofițeri SRI au fost arestați.

Numele lor a mai apărut în cazul privatizării mai multor companii de stat.

_______________________________

Procurorii au făcut 48 percheziții în București și județele Satu Mare, Ilfov și Vâlcea. Grupul format din 58 persoane se specializase în infracțiuni de înșelăciune cu consecințe grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată, spălare de bani.

Sub coordonarea unor persoane din mediul de afaceri, rețeaua a obținut beneficii prin fraude bancare, obținând credite de la două bănci pentru 35 de firme, informează DIICOT.

Activitatea grupării a fost sprijinită de directori de bănci.

Printre suspecți sunt alți șase funcționari din cadrul băncilor, care au gestionat dosarele.

Prejudiciul este de 85 milioane de euro.

Anchetatorii au urmărit activitatea grupării de câteva luni, au mers pe firul investigațiilor și au obținut probe.

Sunt implicați doi directori de bănci și patru notari implicați în acest caz. Procurorii probabil vor pune sechestru pe bunurile ce le aparțin învinuiților.

Până în jurul orei 9, la Parchetul General au început să fie aduse persoanele suspectate de fraude financiare. Cincipersoane au ajuns deja, din cel puțin 58 de persoane suspectate.

Potrivit DIICOT, numărul celor care urmează să fie audiați se ridică la 90.

Suportul logistic în acest caz a fost asigurat de către DGA şi DGIPI.

Cum funcționa rețeaua

Activitatea infracţională a fost sprijinită de către şapte învinuiţi având calitatea de directori generali/ directori comerciali ai unităţilor bancare, prin coordonarea procedurii de selecţie a firmelor, avizare pentru risc şi de aprobare a creditelor, deşi documentaţiile firmelor nu întruneau cerinţele legale, dar şi de către şase funcţionari din cadrul unităţilor bancare, în cursul gestionării dosarelor de creditare.

Membrii gruparii au beneficiat şi de sprijinul unor evaluatori autorizaţi, prin întocmirea unor rapoarte de evaluare pentru bunuri imobile, la valori depăşind valoarea reală, în vederea ipotecării bunurilor cu ocazia încheierii contractelor de creditare.

Contractele de garanţie ipotecară cu privire la aceste bunuri imobile erau încheiate şi autentificate de către patru învinuite, având calitatea de notar public, prin supraevaluarea bunurilor imobile, raportat la valoarea de piaţă şi la valoarea înscrisă anterior în contracte de vânzare - cumpărare încheiate cu privire la aceleaşi bunuri, actele fiind utilizate de către membrii grupării în vederea obţinerii în mod ilegal a creditelor bancare, arată DIICOT.

Cazul intervine la o lună și jumătate de la un altdosar asemănător, în care au fost puși sub învinuire bancheri și oficiali, între care președintele Fondului Național de Garantare, Aurel Șaramet. Deocamdată nu este clar dacă perchezițiile de azi au legătură cu dosarul fraudelor bancare din noiembrie, unde prejudiciul este de 37 de milioane de euro.

Mircea Coșea: E o rețea de tip mafiot

În direct la Digi24, Mircea Coșea,analist economic, a spus că este bine că procurorii au început anchete și în domeniul bancar.

„Comparativ cu sistemul bancar este o sumă mică, comparativ cu nevoile financiare ale României este o sumă mare.Și în sectorul bancar sunt fraude. Băncile de la noi au un mit al corectidunii, nu este așa”, a spus analistul economic, care nu a ezitat să spună că este vorba despre o rețea de tip mafiot.

Aurelian Dochia, analist economic: Băncile trebuie să întărească sistemele interne de supraveghere

„La nivelul sistemului bancar, suma nu e foarte importantă, dar nici nu poate fi neglijată, vine într-o serie de scandaluri, în condițiile în care de doi ani sistemul bancar a suferit pierderi din cauza creditelor neperformante”, a subliniat el.

„Sunt două două tipuri de măsuri. Unul ține de modul în care justiția își va face treaba, dar și ce se întâmplă la nivel băncilor, care vor trebui să întărească sistemele interne de supraveghere și control”, a declarat Dochia.

„Când apar astfel de situații, este clar că există o deficiență majoră la nivelul sistemelor inrerne de guvernare și control”, a subliniat el.

Ionel Blănculescu, consultant financiar: E lăudabil că sistemul bancar reacționează împotriva acestor elemente. Statul ar trebui să ia exemplu

„Ar putea să fie o știre negativă a acestei dimineți, dar trebuie să vedem jumătatea plină, că a început această mare acțiune de curățare a sistemului bancar. Vom observa că există un trunchi comun al fraudei cu banii publici și europeni și banii din sistemul bancar românesc”, a subliniat el.

„Poate de mâine vom vedea acțiuni și în domeniul fondurilor structurale, al fondurilor publice de la bugetul de stat”, a spus el.

„Sistemul bancar românesc e unul dintre cele mai sigure, dar astfel de operațiuni există, pentru că omul, nu contează că e bancher sau lucrează la stat, e caracterizat de lăcomie. Este lăudabil că sistemul bancar e viu, reacționează împotriva acestor elemente. Și statul ar trebui să ia exemplu”, a subliniat Blănculescu.

„Anul acesta s-a umplut paharul, nu numai în domeniul bancar, ci și în cel al fondurilor europene”, a adăugat Blănculescu.

Dana Vlad, șef secție Eveniment Digi24: Importantă este recuperarea pagubelor

Dana Vlad, șef secție Eveniment la Digi24, subliniază că în cazurile de acest gen este foarte importantă recuperarea prejudiciului. Autoritățile pot pune sechestru pe bunurile învinuiților, numai că în general, în asemenea fraude, sunt create în mod special firme , care nu au patrimoniu, astfel că este greu de spus dacă va fi recuperat prejudiciul. Statul cheltuiește în plus și plătește și experți pentru a construi dosare solide, dar în final nu recuperează mare lucru, arată Dana Vlad. România stă prost în acest domeniu, al recuperării prejudiciilor, chiar dacă în ultimii ani experți străini, în special americani, au instruit autoritățile române și le-au explicat cum să facă. Ținta principală în aceste dosare trebuie să fie recuperarea pagubelor și colateral pedepsirea vinovaților.

Ambasadorii american șibritanicau subliniat în ultimii doi ani necesitatea ca România să-și modifice legislația în domeniul recuperării pagubelor produse de infracțiuni și mai ales a confiscării averilor ilicite.