Născut la 17 noiembrie 1954, într-un orăşel din judeţul Gorj, Florin Cioabă a condus etnia romă timp de 16 ani. Autointitulat rege al ţiganilor de pretitutindeni, în anul 1997, a militat pentru integrarea romilor în societate prin şcolarizare. El îl dădea ca exemplu pozitiv pe unul dintre nepoţii săi, elev apreciat al Liceului de Artă din Sibiu, care a realizat conceptul grafic al păpuşilor ţigăneşti.
O astfel de păpuşă a ajuns şi în familia prezidenţială, sub forma unui cadou de nuntă pentru Elena Băsescu. De altfel, relaţia dintre regele auroproclamat al ţiganilor şi Traian Băsescu este de notorietate. În 2009, şefului statului a participat, împreună cu soţia sa, la celebrul Festival al romilor de la Costeşti.
Florin Cioabă a spus, atunci, că Traian Băsescu este singurul preşedinte care a participat la Festival, în cei 40 de ani de existenţă a evenimentul. El a interpretat acest gest drept unul de susţinere faţă de etnia romă. O lună mai târziu, Florin Cioabă declara public că-l va vota pe Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale din acel an. Ultimul gest de prietenie pe care şeful statului l-a făcut pentru Florin Cioabă a fost în urmă cu câteva zile.Traian Băsescu l-a rugat pe medicul Şerban Brădişteanu să meargă în Antalya, acolo era internat liderul romilor, pentru a-l examina.
În ciuda tratamentului primit, Florin Cioabă a încetat din viaţă în urma unui stop cardio-respirator. La aflarea veştii, preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat regretul şi a transmis condoleanţe familiei acestuia.
„Un om care a muncit extraordinar de mult să-i aducă pe romi la creştinism, indiferent ce fel de creştinism”, a spus Traian Băsescu.
Florin Cioabă s-a remarcat şi prin susţinerea schimbării unei tradiţii rome: căsătoria între copii. 2005 a fost anul în care el îi îndemna pe ţigani să aştepte să împlinească 18 ani înainte de a face marele pas.
Florin Cioabă era şi preşedinte al Organizaţiei Internaţionale a Romilor. El i-a convins pe reprezentanţii romilor din toată lumea să îl aleagă, după ce le-a prezentat mai multe proiecte care prevedeau creşterea numărului locurilor de muncă pentru ţigani, dar şi rezolvarea problemelor de integrarea a acestora în societate.