Expertiza în dosarul Colectiv: nereguli grave. Raport: Primăria Sectorului 4 nu a inspectat spațiul în ultimii cinci ani
Foto: InquamPhotos.com
Mărturiile supravieţuitorilor sunt confirmate acum de specialişti. Pragul dintre viaţă şi moarte a fost pentru mulţi tineri aflaţi în Colectiv de doar... șapte centimetri. Oamenii ar fi avut o şansă să scape din infern dacă între hala în care s-a desfăşurat concertul şi containerul de la ieşire nu ar fi fost o treaptă.
Concluziile experţilor vin în sprijinul patronilor clubului în controversa privind buretele cu care a fost antifonat clubul şi care a ars într-un minut şi 19 secunde pentru că nu era ignifugat. Reprezentantul firmei care s-a ocupat de renovarea clubului spunea, la câteva ore după tragedie, că vinovaţi de calitatea proastă a materialelor sunt exclusiv acţionarii.
„Tot vorba de preţ a fost. Materialul este materialul din care se face buretele cofrat, piramidal, numai că e plan, că a fost mai ieftin. Fâşia nu e cofragul ăla de ou, e un material plan, pur şi simplu. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură - motoare, calorifere, nu să îi dai foc. Şi la cine îi dai varianta RF, aia ignifugată, e prea scumpă”, spunea în 31 octombrie patronul firmei care a renovat clubul Colectiv.
Expertiza arată însă că patronii trebuia să afle de la specialişti ce calitate au bureţii.
„Pentru spuma poliuretanică expertiza reţine că producătorul emite o fişă de securitate mai amplă, dar nu defineşte restricţiile de utilizare, recomandările privind utilizarea şi restricţiile sau interacţiunea cu materialele care se utilizează ca şi adeziv. Expertiza reţine că în conformitate cu fişa de securitate, acest produs este combustibil, emană căldură intens, emană fum gros şi toxic la ardere, prin încălzire se descompune în componente inflamabile. Acesta degajă în incendiu substanţe deosebit de periculoase şi trebuie ţinut departe de chibrit, ţigară, foc deschis sau încălzitor puternic”, se arată în expertiza tehnico-judiciară.
Mai mult, expertizele vorbesc şi despre lipsa iluminatului de siguranţă, Practic, atât în club cât şi în container a fost întuneric beznă. Specialiştii spun că un sistem alternativ de iluminat ar fi salvat vieţi.
„Fix la ieșire a fost un prag, au fost foarte mulți care s-au împiedicat acolo. Era suficient să se împiedice un singur om să se creeze o mare busculadă”, povestea un supraviețuitor.
Raportul mai arată că uşa din stânga containerului era încuiată. Deşi era metalică, a fost deformată de presiunea produsă de lumea disperată să evadeze.
Poate şi mai grav, clubul nu era prevăzut cu sistem de alarmare şi de stingere a incendiilor. În primă fază, pompierii au negat că ar fi avut cunoştinţă de existenţa clubului.
„Pompierii București nu au avut niciodată solicitare sau documente din partea acestui club pentru a fi avizată această activitate”, spunea secretarul de stat Raed Arafat la 1 noiembrie 2015.
Am aflat ulterior de la DNA că au trecut doi angajaţi ISU pe acolo, dar fără să întocmească un raport. Sunt primii trimişi în judecată în dosarul Colectiv şi se află în arest la domiciliu.
„ISUB a efectuat verificări în incinta sau pe proprietatea Pionerul, dar expertiza nu a identificat dovezi privind inspectarea spațiilor închiriate. Procedurile legale impun ca personalul ISU să realizeze recunoașterea fiecărui obiectiv economic, periodic, pentru a identifica căi de acces, maniera de funcționare și amplasamentul hidranților, căi de evacuare, riscuri de incendiu, astfel încât situația din incinta Pionierul ar fi trebuit să fie cunoscută pe întreg lanțul de comandă, chiar dacă nu a existat o cerere oficială depusă de SC Colectiv”, arată expertiza tehnico-judiciară.
Nici primăria de sector nu şi-a făcut datoria, spun experţii.
„Chiar acum 10 zile Primăria Sectorului 4 a exercitat un control. (Ce a rezultat?) Lipsă calificare personal”, spunea în 1 noiembrie 2015 fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.
Experţii spun însă altceva. De cinci ani, niciun angajat de la sectorul 4 nu a păşit în spaţiul respectiv.
„Expertiza nu a identificat dovezile unor activități de inspecție, control, îndrumare, pe parcursul ultimilor cinci ani, când în acel spațiu s-au desfășurat activități similare, de către trei chiriași, succesiv, astfel încât să identifice și să constate respectarea cadrului legal și să impună măsuri de intrare în legalitate”, potrivit expertizei tehnico-judiciare.
Fostul edil a fost reţinut de procurorii anticorupţie pentru abuz în serviciu şi fals intelectual, însă magistraţii au decis cercetarea lui în libertate. Dosarul nu a fost trimis încă în judecată. Cele două expertize realizate de Institutul de Criminalistică şi de un expert tehnic specializat în construcţii civile, desemnat de procurori, sunt principalele probe care pot fi folosite în trei dintre cele patru dosare penale care vizează tragedia din 30 octombrie 2015.
Specialiştii spun că patronii clubului nu aveau de unde să afle că buretele instalat pentru antifonare nu respecta nici cele mai elementare măsuri de siguranţă şi asta pentru că informaţiile nu apăreau în fişa tehnică.
Containerul instalat la intrarea în club era prost poziţionat, motiv pentru care tinerii care încercau să scape de flăcări s-au împiedicat la câţiva metri de ieşire.
Nici primăria de sector nu şi-a respectat obligaţiile, neinspectând spațiul în ultimii cinci ani, arată experții.
Sunt peste două sute de pagini în care se explică de ce au murit 63 de oameni în urma acelui incendiu, pe 30 octombrie 2015.
Potrivit expertizelor efectuate, cei prezenți în clubul Colectiv nu au putut fi evacuați prin ușile de pe latura stângă, pentru că acestea nu asigurau accesul în exterior, ci conduceau într-un spațiu în care se desfășura un alt eveniment.
Pe de altă parte, buretele din interiorul clubului nu avea nicio caracteristică ignifugă şi era de opt ori mai ieftin decât modelele rezistente la foc. O demonstrează facturile obţinute în exclusivitate de Digi24. Calitatea proastă a materialelor folosite la amenajarea clubului e confirmată şi într-un raport al expertizei realizate la cererea Parchetului General.
Pe una dintre facturile care au ajuns la anchetatori, primul produs distribuit de firma care s-a ocupat de lucrările de renovare din Colectiv este „burete gri antracit”. Societatea a livrat 82 de metri pătraţi pentru suma de 811 lei. Asta înseamnă că metrul pătrat din respectivul material a costat 9,90 lei.
Pe site-ul firmei care a făcut lucrările, respectivul produs nu mai există, iar bureţii care au caracteristici ignifuge costă de opt ori mai mult decât materialul din în facturi.
„Materialul este materialul din care se face buretele cofrat, piramidal, care este în toate studiourile posibile din România, numai că e plan, că a fost mai ieftin. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură - motoare, calorifere, nu să îi dai foc”, spune reprezentantul firmei de amenajări.
Citiți și:
#Colectiv | Facturile de la dosar arată că buretele din interiorul clubului era ieftin și de proastă calitate
O nouă ipoteză în cazul Colectiv
#Colectiv Expert: Aparatele de ventilaţie nu erau poziţionate bine, ceea ce a dus la înteţirea focului
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
