EXCLUSIV. Președintele Bulgariei: UE nu este un „frate mai mare” care îţi oferă prosperitate, bani și dezvoltare
Aţi lucrat mulţi ani în Germania. Ce credeţi că bulgarii şi est-europenii, în general, ar trebui să înveţe de la germani?
Cea mai mare problemă pentru întreaga regiune este că nu învăţăm nimic de la germani. Iar problema este prea simplă ca să poată fi explicată. Când ei spun: mergem din punctul A în punctul B, atunci ei vor merge din punctul A în punctul B. Cu fiecare zi, cu fiecare an. Aici e punctul A, aici e punctul B. Şi mergem acolo. În Bulgaria, România şi multe alte ţări, dacă spunem că mergem din punctul A în punctul B, nu mergem drept, mergem aşa: înainte, la stânga, la dreapta, înapoi, iar înainte, nu suntem eficienţi. Şi aici avem o problemă. Trebuie să învăţăm să fim mai eficienţi.
Dar care este problema? Este o chestiune de mentalitate, sau nu am învăţat cum să facem bine afaceri, să implementăm bine proiecte?
Vă dau un exemplu. Spunem că industria germană de maşini este cea mai bună din lume, au cele mai bune maşini, chiar şi în cele mai grele condiţii economice au performanţe excelente. Dar pentru asta au muncit din greu, şi nu se obţine în 2-3 ani. Au ajuns aici în 100 de ani, să creeze o industrie de maşini de nivel mondial. Şi da, au mers din punctul A în punctul B, o sută de ani. Dar este la fel de important că germanii aveau o concepţie integrată. Nu lăsăm companiile, BMW, Mercedes să se descurce cum pot. Universităţi de stat, institute de cercetare de stat, programe guvernamentale, toate conectate la o concepţie integrată, să devină lideri mondiali în ceva. Şi aici e problema noastră: în primul rând, nu avem încredere în noi, că putem fi lideri mondiali în ceva. În al doilea rând: dacă te hotărăşti să devii lider mondial în ceva, munceşte zi de zi, an de an, dezvoltând permanent şi mergând în direcţia corectă.
Dezvoltarea regională este unul dintre elementele de bază ale Uniunii Europene, unul dintre principiile de bază. Cum vedeţi pespectivele de cooperare regională între România şi Bulgaria?
O văd într-o manieră pozitivă. Ca şi preşedinte, aceasta este prioritatea mea. Şi sunt un preşedinte mai special, pentru că înainte de a fi ales ca şi preşedinte am fost ministrul dezvoltării regionale şi înţeleg cum funcţionează dezvoltarea regională, cum pot regiunile să colaboreze. Am fost responsabil cu programe transfrontaliere. Şi pot să vă spun că gândirea, aici în Bulgaria, este că dacă Bulgaria şi România se alătură, muncesc împreună, devenim buni prieteni şi buni vecini, există un potenţial foarte puternic pentru dezvoltarea ulterioară. Şi acum suntem într-o fază foarte importantă a dezvoltării, care este: dacă deja suntem împreună, trebuie să avem priorităţi comune, trebuie să creăm proiecte comune, să le planificăm, executăm şi să aducem oamenilor rezultate.
Parteneriatul Estic European a început la Vilnius. Şi Republica Moldova, Ucraina şi Georgia sunt aşteptate să strângă relaţiile dintre ele şi ţările Uniunii Europene. Vedeţi vreo posibilitate să apară un nou „război rece” între Rusia şi Uniunea Europeană din cauza acestei chestiuni?
Noile ţări care au aderat la Uniunea Europeană au avut un rol important pentru a clarifica pentru „familia" europeană că suntem în faţa unui moment istoric. Şi trebuie să luăm acest lucru foarte în serios. Da, Rusia joacă tare şi, de asemenea, este destul de clar că ţări diferite din Uniunea Europeană au diferite obiective şi opinii, dar nu avem prea mult timp. În primul rând, dacă vorbim despre Bulgaria. Susţinem Ucraina, Moldova şi Georgia în realizarea unui viitor european, necondiţionat. Nu avem nicio condiţie. Şi prin aceasta vrem să transmitem un mesaj foarte clar, pentru că este un moment istoric, pentru că este legat nu doar de ţările din Parteneriatul Estic, dar este foarte important pentru Uniunea Europeană însăşi. Vom arăta o perspectivă pentru Uniunea Europeană pentru a se dezvolta, ne vom asigura că vom arăta un orizont mai luminos, sau chiar, şi eu am punctat foarte clar, ne vom asigura că Uniunea Europeană va arăta putere atunci când este vorba despre o situaţie care presupune acest lucru. Poate pentru că cineva te forţează să faci asta, sau poate din cauză că ai o viziune. Şi eu susţin cu adevărat şi sunt foarte activ, împreună cu alţi preşedinţi, de exemplu, Preşedintele Poloniei, Preşedintele Slovaciei, să ne asigurăm că la Bruxelles, la Berlin, la Paris, la Londra, că toată lumea înţelege că este un moment istoric şi care nu trebuie ratat, pentru că proiectul Uniunii Europene va eşua în cazul unui astfel de moment. Nu trebuie să renunţăm să susţinem aceste ţări, trebuie să le întărim, să le oferim perspective, trebuie să semnăm parteneriatele de asociere şi să ne asigurăm că Europa arată un orizont mai luminos pentru viitor.
Credeţi că singura soluţie dintre Uniunea Europenă şi Rusia este politica forţei? Nu este loc pentru negocieri şi pentru relaţii de prietenie între cele două părţi?
Cred că, pe termen lung, abordarea dintre Rusia şi Uniunea Europeană va fi una a cooperării. Desigur, în avantajul ambelor părţi. Văd, şi nu doar în general în Uniunea Europeană, dar şi în ţara mea şi în alte ţări, că sunt tot felul de puteri. Puteri mondiale, cum este Rusia, puteri regionale, cum este Turcia, care îşi arată forţa. Să spunem că dacă Uniunea Europeană este slabă, deschide opţiuni pentru alţii să fie puternici. Pentru că nu este loc de un vid în regiune. Şi din nou revin la problema principală. Uniunea Europeană, după cinci ani de criză, are nevoie de propriile planuri îndrăzneţe pentru viitor. Trebuie să arate că are putere, că este determinată, să aibă o abordare clară în ceea ce priveşte Ucraina şi Georgia, şi Moldova, dar şi o poziţie principală în relaţiile dintre Europa şi Rusia. Da, îndrăznim să cooperăm şi da, suntem acolo nu ca să ne împingem reciproc, dar să lucrăm în baza bunelor practici, împreună.
Uniunea Europeană are o situaţie economică slabă şi, să fim de acord, la fel este şi Bulgaria. Agenţia de presă Reuters scria că mulţi bulgari sperau că aderarea la UE de acum şase ani va aduce prosperitate fostelor state comuniste şi va stopa corupţia agresivă şi crima organizată. Oamenii sunt dezamăgiţi de elitele politice, despre care cred că lucrează doar în avantajul lor. Cum comentaţi aceste afirmaţii?
Acum învăţăm că nimeni nu îţi oferă gratis prosperitatea. Şi acum înţelegem că prosperitatea este o responsabilitate naţională. Dacă vrei să te dezvolţi, dacă vrei să fii ajutat, trebuie să munceşti foarte mult. Uniunea Europeană nu este un „frate mai mare” care îţi oferă prosperitate, bani, autostrăzi, reţele de căi ferate şi dezvoltare. Uniunea Europeană este o platformă pentru Bucureşti şi Sofia şi toate celelalte capitale, care poate fi folosită pentru priorităţile fiecăruia, bazat pe valorile comune. Şi Bulgaria are nevoie să se ocupe de toate aceste probleme pe care le-aţi menţionat: corupţie, oligarhie, anumite chestiuni legate de democraţie, de exemplu un sistem de justiţie încă destul de ineficient, destul de puţine instituţii transparente şi, ca şi preşedinte, am o altă abordare. Nu politizez prea mult aceste probleme majore ale poporului meu şi nici nu le ascund. Sunt recunoscător Uniunii Europene şi, ca politician, subliniez problemele, pentru că este un lucru simplu: dacă vrei să îţi rezolvi problemele trebuie să le cunoşti, să ai un plan şi trebuie să arăţi rezultatele. Dacă aştepţi ca altcineva să îţi dea bani şi prosperitate, atunci nu o să-ţi poţi justifica prosperitatea. Nu o să-ţi iubeşti niciodată democraţia, dacă îţi este dată gratis. Este un proces, este ceva care durează mult, cu toate urcuşurile şi coborâşurile. Astăzi avem ceva coborâşuri, dar asta nu înseamnă că nu vor apărea în curând şi urcuşurile. Depinde de tine şi, ceea ce este foarte important, avem Uniunea Europeană ca un partener important. Şi avem în vecinătate, în Bulgaria, România, Grecia, Serbia şi alte ţări care sunt parteneri foarte buni. Şi de exemplu, într-o criză economică adâncă, ceea ce vedem în Europa deja de cinci ani, circulaţia mărfurilor, schimburile bilaterale între România şi Bulgaria sunt în mod constant doar în urcare şi au ajuns de la 500 de milioane de euro, la 3 miliarde de euro. Iar acest lucru ne spune din nou că dacă împarţi, dacă te integrezi, dacă te conectezi, atunci te dezvolţi. Dacă te izolezi, te consumi în propriile probleme şi devii slab şi sărac.
Cum puteţi integra protestatarii care demonstrează astăzi pe străzile din Bulgaria?
Aceasta este o întrebare foarte importantă. Pentru că dacă izolezi protestatarii, nu faci decât să creezi tensiuni. Dacă îi integrezi, îi asculţi. Pentru că ei au ceva de spus. Şi acest lucru este foarte important, pentru că felul în care funcţionează politica presupune să îi asculţi pe oameni. Aceasta este ceea ce fac eu ca şi preşedinte. Am avut două valuri mari de proteste în Bulgaria. Unul a fost în februarie-martie 2013, în acest an, celălalt în iunie, care este în desfăşurare. Ce fac eu ca şi preşedinte este să îi ascult pe protestatari, încerc să trimit mesajele lor instituţiilor şi mă asigur că instituţiile vor sta în faţa oamenilor, societăţii civile şi a problemelor lor. Instituţiile nu sunt castele cu pereţi groşi şi cu oameni importanţi în spatele pereţilor castelului, care fac ceva. Instituţiile ar trebui să fie ca sticla, transparente, deschise, oamenii ar trebui să simtă că ele sunt la dispoziţia lor. Democraţia este un proces şi prin aceste probleme şi proteste pe care le avem astăzi în Bulgaria, cred că ne întărim democraţia şi că politicienii se schimbă. Dacă nu se schimbă, ar fi o catastrofă. Dar ei se schimbă. Trebuie să îi asculte pe oameni, trebuie să facă instituţiile mai transparente, trebuie să îşi schimbe priorităţile şi desigur, trebuie să se asigure că în secolul XXI, când societatea civilă care este echipată cu telefoane performante, cu Facebook, cu Twitter, nu este nimic de ascuns. Oamenii ştiu deja lucrurile. Este mai bine să fii cinstit şi este mai bine să faci ceea ce ai promis.
Dar oamenii de regulă se aşteaptă la o creştere a nivelului de trai. Credeţi că independenţa energetică ar ajuta creşterea acestor standarde de viaţă? Şi dacă da, poate fi atinsă o cooperare energetică între România şi Bulgaria?
Absolut. Dacă te izolezi, prea puţini factori vor veni înspre ţara ta. Pentru că investitorii nu se uită doar într-o ţară anume. Se uită la o regiune şi chiar la o arie mai mare, Eurasia, sau Eurasia ca întreg. Dar dacă ne conectăm, aş spune că nu doar creăm posibilitatea de a apărea mai multe fabrici şi locuri de muncă, dar este singura cale pentru noi să fim atractivi pentru investitori.
Dacă nu avem pod peste Dunăre, nu vor fi nici fabrici. Dacă avem o singură conductă, din Rusia, pentru aprovizionarea cu gaze - şi aşa cum am văzut în 2008, în disputele dintre Rusia şi Ucraina, această conductă a fost închisă - şi am văzut toate fabricile din România, Bulgaria, Slovenia, fără gaz. Cum să fii competitiv, cum să exporţi, cum să-ţi onorezi contractele, angajamentele, dacă nu ai posibilitatea să o faci? Deci pentru investitori este foarte important să fii conectat, să ai infrastructură bună, un bun mediu de afaceri şi diversitate în sursele de energie. Atunci vei fi mult mai performant. Şi sunt foarte optimist. Avem deja un interconector de gaz între Bulgaria şi România, avem în vedere proiecte noi pentru conectarea reţelelor de electricitate şi gaz, lucrăm împreună în domeniul Mării Negre, ca să găsim noi oportunităţi de producţie de gaz, şi singura modalitate de a fi eficient, de a avea sinergii, este cooperarea.
Care sunt oportunităţile pe care le oferă Strategia Dunării ţărilor noastre?
Strategia Dunării este primul instrument care învaţă mai mult de două ţări să coopereze. Este un instrument foarte concret şi eficient. Până acum aveam fonduri europene pentru fiecare ţară separat. Apoi avem programe transfrontaliere pentru ţări vecine. Dar acum avem strategia Dunării pentru trei sau mai multe. Chiar şi astăzi am discutat despre diferite oportunităţi şi proiecte şi trebuie să integrăm şi mai mult: Bulgaria şi România nu sunt suficiente. Să apropiem Ungaria, Austria sau Germania de noi. Aceasta ar fi diferenţa. Dar Strategia Dunării nu este numai despre a aduce un număr de ţări împreună. Strategia Dunării este despre a schimba centrul Europei. Dunărea este centrul Europei.
Avem 14 ţări şi de la Pădurea Neagră la Marea Neagră avem o şansă uriaşă de a apropia oamenii, culturile, afacerile, universităţi, institute de cercetare, să ne conectăm. Iar prin Strategia Dunării avem un instrument, dar şi un focus pe aceste chestiuni.
Dacă ne mutăm de la Dunăre la Marea Neagră, există chestiunea delimitării unei zone din Marea Neagră între Bulgaria şi România. Ambele părţi spun că nu este vorba de dispută, totuşi, chestiunea nu e rezolvată. Cum vedeţi această problemă?
Vedeţi, cred cu adevărat că la nivel politic nu există deloc probleme. Ar trebui să fie o chestiune tehnică, la nivelul experţilor. Eu, ca preşedinte, nu pot să judec cât de dificil de rezolvat este această problemă la nivel tehnic între Bulgaria şi România, privitor la această zonă din Marea Neagră. Înainte de toate, aş lăsa experţii să ajungă la un acord. Haideţi, sunteţi experţi, puteţi să măsuraţi, să lucraţi împreună, şi mai sunt şi normele internaţionale, nimeni nu le contestă. Suntem amândoi membri UE. Dacă aşa nu merge, atunci cred că este o problemă cu rădăcini în trecut. Nu duce spre viitor, pentru că viitorul este luminos, viitorul este al cooperării, al prieteniei. Deci dacă nu există o soluţie la nivel de experţi, atunci să lăsăm decizia unei terţe instituţii internaţionale, să ne spună ei ce facem bine şi unde greşim. Dar din nou, este foarte important că există o singură voinţă politică, iar aceasta este să nu avem dispute, să lucrăm şi să trăim împreună.
În ce stadiu se află proiectul podului Silistra-Călăraşi?
Sunt foarte fericit că astăzi am semnat o declaraţie între primarii oraşelor Silistra şi Călăraşi asupra primelor lucrări majore: evaluări, studii de fezabilitate şi altele. Este foarte important pentru că este un proiect costisitor şi trebuie să ne asigurăm că banii publici sunt bine cheltuiţi. De asemenea, sperăm că vom putea accesa fonduri europene şi probabil vom încheia şi contracte de parteneriat public-privat (PPP). De aceea este şi mai important să folosim cele mai bune practici şi să pregătim bine proiectul. Eu sunt optimist, cred că lucrurile evoluează bine şi avem o nouă prioritate. Foarte mult timp, sute de ani, nu s-a întâmplat nimic. Niciun pod, era doar Dunărea care ne despărţea. Apoi, acum 60 de ani am construit primul pod, între Ruse şi Giurgiu, şi a durat foarte mult să ne apucăm de următorul. Şi suntem foarte mândri că podul New Europe, între Vidin şi Calafat, este operaţional şi vedem rezultatul. Dacă vorbim de partea bulgară, Vidin a fost unul din cele mai sărace oraşe bulgare. Şomaj ridicat, venit scăzut, perspective zero, şi de câte ori mergeam acolo, oamenii îmi spuneau: suntem izolaţi, ne-aţi uitat. Dar podul a adus schimbări uriaşe. Pot merge dincolo la prietenii lor, vedem camioane trecând, mărfuri, pornesc noi fabrici. Vedem perspective economice. Şi aceasta este sarcina politicienilor. Nu trebuie să lăsăm totul în sarcina primarilor. Primarii oricum cooperează. Dar acum politicienii ar trebui să pună în aplicare priorităţile regionale. Iar acest pod este extrem de important. Avem 470 kilometri de graniţă comună, Dunărea. Avem la mijloc un pod, la stânga un altul, iar la dreapta, pustiu. Nu e nimic. Trebuie să acţionăm.
Dar podul se deteriorează rapid. Cum putem preveni acest lucru pe viitor?
În cazul acesta guvernele ar trebui să înveţe că dacă cheltuim banii oamenilor, trebuie să avem contracte solide, iar compania care construieşte şi gestionează construcţia trebuie să poarte răspunderea. Pentru mine este absolut inacceptabil să investim 270 milioane euro într-un pod nou şi să avem deja găuri în asfalt. Trebuie să înţelegem că în primul rând ne trebuie poduri noi. Punct. Doi: trebuie să învăţăm din greşelile noastre. Ceea ce înseamnă: un contract bun, un antreprenor responsabil şi cu rezultate de calitate, şi să-l facem pe el să răspundă pentru greşelile sale, prin proceduri corespunzătoare. Sunt convins că un pod poate rezista cel puţin 100 de ani. Şi trebuie să gândim pe termen lung, nu să ne focusăm pe găuri mici. Să ne uităm în perspectivă.
Sunteţi mulţumit de măsurile luate de guvernul bulgar pentru a îmbunătăţi situaţia companiilor bulgare?
Mediul de afaceri în Bulgaria este în general bun. Dar nu cel mai bun. Ar putea fi repede îmbunătăţit. Şi am întotdeauna un sentiment de regret când văd proiecte ca cel de guvernare online în Bulgaria, amânate, pentru că, vedeţi, în Bulgaria avem una din cele mai rapide reţele de internet din lume. Din populaţia de 7,4 milioane locuitori, 5 milioane au acces la internet, 2 milioane au conturi Facebook, un milion la Twitter, ceea ce înseamnă multe probleme pentru politicieni, pentru că sunt bine informaţi, sunt conectaţi, comunică între ei, şi cred că este un lucru minunat! Chiar minunat!
Asta e treaba lor.
Da, asta e treaba lor, să existe o societate civilă activă. Ei ştiu asta şi îşi exprimă în mod activ opiniile. Şi e minunat. Şi o sarcină pentru politicieni: ce faci pentru toţi aceştia? Mai bine le dai o platformă pe care ei să o dezvolte. Aceasta este guvernarea online. Astăzi, companiile bulgare şi investitorii străini irosesc milioane de ore să obţine permise de construcţii, diferite servicii de la primării şi guvern. Poate dura doi ani şi costa cam 200 milioane de euro automatizarea completă a serviciilor publice, să creăm un mediu de afaceri mult mai transparent, predictibil şi mai bun în Bulgaria. Discutăm despre asta de 15 ani. Şi încă nu am făcut-o. Este regretabil.
România îşi celebrează în curând ziua naţională. Care ar fi mesajul dvs. pentru România cu această ocazie?
România este pe traiectoria bună. România este o naţiune cu un viitor clar şi luminos, nu doar din cauza locaţiei geostrategice, dar şi din cauza unei baze foarte bune. E o ţară stabilă, sunt oameni capabili acolo, care înţeleg că nu există un Big Brother care să le dea totul gratis. Nu există o Germanie de Vest care să le ajute Germania de Est. Nu există o Bancă Centrală Europeană care să ajute Grecia. România îşi va croi propria ei democraţie şi prosperitatea ei, de aceea vă veţi iubi democraţia şi veţi fi angajaţi pe lângă prosperitatea dvs. Va dura ceva timp dar sunt absolut convins că regiunea noastră şi România sunt pe drumul cel bun.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
