EXCLUSIV. Alina Cojocaru: Protestatarilor de la Operă le este frică de schimbare

Cine este Mihail Kavelașvili, fostul fotbalist ales președinte al Georgiei

Un cargo rusesc s-a scufundat în Mediterană, după o explozie în sala motoarelor 

Ciolacu, răspuns ironic când a fost întrebat de facturile pentru zborurile Nordis

Cod portocaliu de ninsori și vânt puternic în ziua de Crăciun. Care sunt zonele afectate

Un avion Swiss Air de pe ruta București - Zurich a aterizat de urgență în Austria

George Simion, despre Guvernul Ciolacu 2: „N-aţi auzit vocea poporului”

Cătălin Drulă: Ceauşescu rânjeşte din iad când vede o nouă nomenclatură şi nişte noi securişi care se agaţă cu disperare de putere

Ilie Bolojan: „Guvernul pe care ne propunem să-l învestim astăzi este o necesitate pentru România”

Marcel Ciolacu: „Funcţionarul public a devenit similar cu cornul abundenţei”. Ce spune despre sănătate și educație

Dan Turturică: De ce credeţi că noua conducere a Operei nu a dorit să se asocieze cu succesul înregistrat în ultimii doi ani, inclusiv al echipei de dansatori a lui Johan Kobborg?

Alina Cojocaru: Din păcate n-aş putea să vă răspund la această întrebare. Probabil că dacă am fi ştiut răspunsul, multe lucruri nu ar fi ajuns la nivelul la care au ajuns. Dar a fost clar din prima zi că (Johan Kobborg – n.r.) nu este dorit, acceptat sau că nu există o dorinţă de colaborare, de la artist la artist.

Motivul nu-l ştiu dar este clar că nu a fost apreciat după cum s-a purtat noua conducere încă din prima zi. A fost, într-un fel, o declaraţie că nu te vrem aici. Mult mai mult decât o dorinţă de a recunoaşte anumite realizări şi de a colabora în continuare.

Dan Turturică: Aţi avut vreun dialog cu dirijorul Tiberiu Soare?

Alina Cojocaru: Nu. Şi după câte ştiu, nici Johan nu a avut.

Dan Turturică: În clipa de faţă, care sunt relaţiile cu conducerea și cu cei care protestează? Aţi avut vreun dialog?

Alina Cojocaru: Nu. Din păcate nu a fost niciun dialog. Am încercat foarte mult să aflu şi eu detalii cât mai multe dar nu sunt în măsură să vi le spun pentru că îmi e frică să nu greşesc. Dar ştiu că marea problemă, cea de la care a început această avalanşă de evenimente, a fost aceea că urma o reformare a teatrului. O reformă cu care mulţi nu sunt de acord, deşi nu cred că ştiu ce înseamnă această schimbare, această reformă.

Dan Turturică: Ce înseamnă?

Alina Cojocaru: Pentru noi, de exemplu, această reformă şi-a propus să aducă Opera Națională București (n.r.) la un nivel internaţional. La un nivel la care să atragă publicul, oamenii să vină să vadă spectacolele şi să se bucure de ele. Sunt oameni care sunt dornici de schimbare, sunt alţii care nu o vor.

Dar și faptul că Johan a fost invitat să facă parte din această echipă a fost un risc, unul care, după părerea mea, a meritat. Şi am impresia că în mentalitatea noastră frica este un sentiment foarte important şi poate deveni dominant. Poate să domine acţiunile acţiunile unui om.

Dan Turturică: Deci, o frică de schimbare...

Alina Cojocaru: Frica de schimbare. Chiar dacă schimbarea înseamnă posibilitatea pentru artiştii talentaţi să-şi merite locul. Probabil acest lucru a format o anumită alianţă bazată pe frică, bazată pe faptul că nu se cunosc detaliile acestei schimbări. Şi lucrurile pe care nu le ştii te fac şi mai mult să-ţi fie frică şi să-ţi spui: hai că stau cu cine cred eu că e mai sigur.

Dan Turturică: Dar cine ştie în clipa de faţă care este viziunea pentru viitorul Operei Bucureşti?

Alina Cojocaru: Avem exemplul celor doi ani care au trecut, cu rezultatele lor. Aceasta este viziunea pe care noi vrem să o continuăm. De cealată parte avem o săptămână şi jumătate de experienţă. Spre ce se îndreaptă teatrul acuma. Sincer nu cred că trebuie să vă explic eu ce s-a întâmplat, pentru că multe lucruri deja s-au văzut la televizor şi cred că este alegerea tuturor dacă vrem artă sau vrem... Nici nu ştiu cum aş putea numi lucrurile care s-au întâmplat în ultimele săptămâni. Să văd artişti, colegii mei, care erau pe scenă, să-şi onoreze arta...

Dan Turturică: Sâmbătă seara s-a anulat un spectacol. Ce s-a întâmplat în culise?

Alina Cojocaru: Nu am fost în culise pentru că am fost sfătuiţi să nu fim acolo, ca să nu creăm şi mai multe probleme. Colegii erau pe scenă, se pregăteau de spectacol, şi cei care protestează erau lângă orchestră. Ştiu că nu au vrut să tragă cortina şi artiştii au tras-o ei, doi balerini, unul din Australia, unul din România, pentru ca publicul să vadă că sunt gata să danseze. Ştiu sigură că erau şi câţiva colegi din orchestră care au venit să ţină spectacolul. Dar, după cum vă închipuiţi, nu depinde doar de una, două sau trei persoane, patru sau cinci care ar fi vrut, ci de întregul ansamblu de orchestră. S-a ţinut un discurs să se spună de ce nu s-a ţinut spectacolul. Momentan este foarte dureros.

În scurt timp aflaţi şi care crede Alina Cojocaru că este soluţia conflictului care paralizează de două săptămâni activitatea Operei Bucureşti.

Citiţi şi:

EXCLUSIV: Alina Cojocaru şi Johan Kobborg, interzişi în Operă

EXCLUSIV. Interviu cu Alina Cojocaru: La audiţii au venit 3 români şi 300 de balerini străini

EXCLUSIV. Alina Cojocaru: Ne-au susţinut mulţi oameni, nu şi ministrul Culturii

EXCLUSIV. Alina Cojocaru: În lume, limba de conversaţie în balet este engleza, nu româna

EXCLUSIV. Alina Cojocaru: Mi-a fost teamă că se va termina aşa