El a arătat că Rusia a fost criticată în primul rând când a redus livrările pentru țări care dădeau mai departe gaz Ucrainei. În cazul României, spune Emil Hurezeanu, este paradoxal să fie redusă cantitatea de gaze, pentru că „plătim cel mai scump gaz metan din europa, probabil”.
Pe de altă parte, România este mai stabilă decât alte țări, deoarece are propriile resurse de gaze.
În acest context, Emil Hurezeanu a menționat gazele de șist.
„Văd că, la întrebări legate de resurse, prim-ministrul Victor Ponta și doamna Udrea, candidat prezidențial, nu se îndreaptă foarte hotărât spre exploatarea gazelor de șist, ca ipoteză de lucru, pur și simplu pentru că „nu dă bine” mai ales în Moldova, e delicat. Vine campania electorală, nu mai ai 70%, în Ucraina situația e mai critică, vine și iarna și uite că dăm din colț în colț. Aici sunt riscurile neasumării riscurilor de către politicieni la momentul potrivit”, explică el.
Emil Hurezeanu a spus că Statele Unite nu au astfel de probleme și pot interveni pentru a-și asuma rol de lideri globali și pentru a impune sancțiuni deoarece sunt indepenente din punct de vedere al resurselor.
„Produc împreună, din gaze de șist și din anumite nisipuri – e cazul Canadei, nu sunt explorări de suprafață prea multe – aproape jumătate din cât produc marile puteri – Arabia Saudită, Iranul sau Rusia, pe locul doi în materie de gaz metan”, a arătat el.
Un rezultat al acestei independențe este că, până la Primăvara Arabă, orice conflict regional din Orientul Apropiat, în zona marilor producători de petrol, ducea la o creștere a prețului țițeiului. Acum, însă, chiar și în contextul crizei din Ucraina, cotația petrolului este la un nivel scăzut.
Iar „Orice coborâre creează mari dificultăți care își asigură principalele resurse chiar pentru supraviețuire – e cazul Rusiei - din aceste venituri”, a spus jurnalistul.
El a abordat și problema gazoductului Iași-Ungheni, prin care România urmează să transporte gaz metan în Republica Moldova.
„Facem caz de această conductă dintre România și Moldova, care s-a construit în mai mult timp decât era cazul și pe bani mulți. Primul lucru pe care l-am auzit din partea demnitarilor - și din partea domnului Răzvan Nicolescu, ministrul pentru Energie, și din partea domnului Ponta -, este: nu mai dăm gaz Moldovei. Păi și asta face parte din politică și din riscurile asumate. Vrei să ții Moldova aproape, ai făcut conducta asta, hai să împărțim din puținul pe care îl vom avea. Ideea că nu mai dăm gaz Moldovei cui vorbește? Electoratului din România, din nou. Ceva nu e în ordine. Nici din partea unui candidat prezidențial nu poți să auzi asta, darmite din partea celor care dețin portofoliul sau răspunderea politică”, a spus el.