„Republica Moldova obține ceea ce și-a dorit, ceea ce putea să obțină. Nu putea să își dorească mai mult. Este însă o evoluție foarte anevoioasă, de 20 și ceva de ani, cu mari probleme interne. Șeful statului român a avut dreptate să afirme, astăzi, că principala deosebire dintre România și Republica Moldova pe calea europeană a fost consensul politic realizat în România”, a adăugat Emil Hurezeanu.
„Republica Moldova este în situația în care o opoziție foarte puternică e anti-europeană. Nu toată populația e la fel de decisă în legătură cu avantajele Uniunii Europene”, a explicat acesta.
Potrivit lui Emil Hurezeanu, o etapă importantă în parcursul european al Chișinăului este scrutinul legislativ de anul viitor, când alegătorii trebuie să decidă dacă mențin la putere forțele proeuropene sau îi readuc la guvernare pe comuniști.
„Alegătorii - tradiționaliști inerțiali în opțiunile lor, mai degrabă înspre fostele structuri comuniste - vor cumpăni și vor vedea în ce măsură ceea ce promit comuniștrii e mai important pentru ei decât ceea ce promite Uniunea Europeană”, a precizat Emil Hurezeanu.
Președintele Traian Băsescu a reamintit vineri, la Vilnius, care a fost drumul României spre UE. „România a semnat acordul de asociere în 1993, acord care a fost ratificat în 1995. Dacă luăm timpul de la momentul ratificării, 1995, și până în 2007, când am devenit membru UE, constatăm că e un drum de 13 ani. Deci a semna, a parafa acordul nu înseamnă o intrare, ci este un drum lung. Dezavantajul avut de o țară ca Republica Moldova în raport cu România e, de exemplu, că în România toate forțele politice au dorit intrarea în UE și, totuși, ne-au trebuit 13 ani. E mult mai grea misiunea statelor în care partidele au opinii diferite”, a subliniat șeful statului.