E. Hurezeanu: Am transformat asistența financiară internațională într-un cartof fierbinte și stricat ce cristalizează neputințe și ostilități
Președintele Traian Băsescu a anunțat, luni seară, că nu va aproba memorandumul trimis de Guvern referitor la rezultatul negocierilor cu FMI, UE și Banca Mondială. El a motivat acest gest prin existența prevederii de a crește acciza la carburant, măsură de natură să frâneze creșterea economică, în opinia președintelui. Premierul Victor Ponta a declarat, imediat: „Nu mai avem acord cu FMI”.
„Acordul cu FMI, cu memorandum, fără memorandum, are o misiune economică, îl închei într-o situație de criză, într-o situație greu sau imposibil de stăpânit altfel. Ordinea de tip american nu e atât de depășită ca state ca România să devină dependente de FMI sau țări ca Ungaria să fugă de FMI ca dracu de tămâie. În 2010 a fost declarat falimentul României din cauza crizei, președintele transformându-se în mesagerul principal și tămăduitorul crizei. După ce infirma că România intră în negocieri, a anunțat brusc intrarea în acord și măsuri foarte dure. Acestea, cu excepția unui început de restaurare a salariilor și pensiilor, și el dependent de ce se întâmplă în viitorul buget, sunt valabile în continuare. Avem impresia că am ieșit din criza, că bugetele noastre, că gestionarii finanțelor se descurcă mai bine? Nu. Criza a continuat, atât timp cât măsurile din 2010 sunt valabile”, a subliniat Emil Hurezeanu.
„Între timp s-au schimbat guvernele, actualul cerea în opoziție anularea măsurilor de creștere a TVA și altele. Terapia asta financiar-economică ce este acordul cu FMI are o măsură fundamental economică, România a intrat pe un făgaș. E vorba de FMI, nu despre orice bancă mondială. Există și un bonus politic, se referă la impresia creată altor guverne cotizante la FMI, că ești o țară care își așterne să doarmă mai bine în continuare, se sistematizează, are o strategie, intră într-o formă de predictibilitate. Nu întâmplător FMI-ului se alătură CE și BM”, a explicat Emil Hurezeanu.
„Cred că și atunci și acum conducătorii noștri capitalizează numai importanța politică populistă. De câțiva ani am transformat această asistență financiar-politică pe care o acordă cele trei organisme într-un fel de cartof fierbinte și stricat ce cristalizează ostilități, neînțelegeri, neputințe, lipsă de competență, de clarviziune de fiecare dată când se ivește ocazia. Au fost alegeri anul trecut, ar fi fost cazul să se termine”, a declarat el.
„Este o continuare a războiului. E o formă de autoblocare a României, de închidere a orizonturilor, de provocare inutilă. Traian Băsescu e în situația de a se profila ca un lider foarte paradoxal, chiar cu riscul de a surprinde cancelariile străine. A început cu declarația privind unirea (...) Cred că Băsescu își compune un joc provocator, dar pe baza unei partituri, poate vrea să îl imite pe Viktor Orban, care a reușit și fără FMI și sfidând CE?”, a subliniat Eil Hurezeanu.
„Economic, financiar și responsabil nu mai procedează niciun politician român. Viața economică, raționalitatea economic-financiară și a comunicării publice au devenit captivele electoralismului politic deșănțat. Și în cazul stângii și al dreptei pe care Traian Băsescu vrea să o reconstruiasă din mers. Atâta vreme cât raționalitatea economică financiară este captiva populismului economic, stăm foarte rău”, a conchis el.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
