Dosarele Revoluţiei. 30.000 de pagini zac în arhivele Parlamentului
30.000 de pagini ce conţin informaţii preţioase pentru procurorii militari ce încearcă să rezolve misterele Dosarului Revoluţiei zac, pline de praf, în arhivele Parlamentului. E vorba de rapoarte, ordine de serviciu şi alte documente ale Ministerului Apărării, Ministerului de Interne şi serviciilor de informaţii. Timp de 27 de ani, achetatorii nu s-au folosit de ele, pe motiv că erau ţinute la secret. Acum, procurorii militari le vor folosi în nouă anchetă ce ar putea salva România de noi condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Bogdan Licu, procuror general adjunct al României: „Procurorii militari nu au făcut nicun demers în vederea declasificării documentelor care au stat la baza raportului comisiei senatoriale privind evenimentele din '89, în condițiile în care în această comisie s-au efectuat mii de audieri.”
Anchetatorii au ajuns la concluzia că mesajele alarmiste transmise la televiziunea publică sunt vinovate de isteria generală din acele zile. De aici şi numărul mare de morţi. De exemplu, pe 24 decembrie, la un număr de urgenţă pus la dispoziţie de armată s-au înregistrat 800 de sesizări numai în Capitală. Jumătate dintre ele erau false. Persoane încă necunoscute anunţau ba că lângă Bucureşti teroriştii au o tabără de antrenament, ba că România va fi ţinta unui atac chimic. Au fost apeluri false care avertizau că va sări în aer reactorul atomic de la Magurele, dar şi că apa din Capitală a fost otrăvită.
Documentele desecretizate din arhiva parlamentului ar putea lămuri misterul acestor mesaje false. Multe dintre ele au provocat victime.
"Trei grupuri de terorişti se îndreapta de la Blocul Turn şi Piaţa Palatului spre Radiodifuziune pe strada Timişoara, urmând să se alimenteze cu muniţie prin punctele Povernei, Moxa şi Lemnea (depozite de muniţie secrete - n.r.). Toţi cei aflaţi în zonă sunt insistent rugaţi sa nu-i lase pe aceşti criminali sa acţioneze…" Sursa: raportul comisie parlamentare
Iar cei au răspuns unor astfel de apeluri au căzut victime chiar celor care apărau obiectivele militare.
Bogdan Licu, procuror general adjunct al României: „Puținele expertize balistice nu au stabilit decât tipul muniției și de armă, dar armele cu care s-a tras nu au fost identificate și nici trăgătorii. Nu au fost identificate toate forțele militare sau civile participante. Cele mai multe dintre audierile persoanelor care ar fi putut furniza informații utile sunt sintetice și unele formale.”
După 27 de ani, lozinca protestatarilor din piaţa Universităţii „ Cine a tras în Noi după 22?" rămâne o întrebare fără răspuns. Revoluţia română a fost cea mai sângereoasă din Europa: peste 1.000 de oameni au murit şi aproape 3.000 au fost răniţi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
