Dosar Deveselu | Miza scutului antirachetă
„După un proces elaborat, am aprobat recomandarea unanimă a Secretarului Apărării şi a Statului Major Întrunit pentru a întări apărarea Americii împotriva atacurilor cu rachete balistice. Noua noastră arhitectură de apărare antirachetă din Europa va oferi o apărare mai puternică, mai inteligentă şi mai rapidă pentru forţele americane, dar şi pentru aliaţii noştri”, anunța Barack Obama, preşedintele Statelor Unite ale Americii, în 17 septembrie 2009.
Este primul anunţ oficial făcut de preşedintele Statelor Unite ale Americii, în 2009, cu privire la noul proiect de apărare antirachetă din Europa.
Barack Obama a decis să schimbe vechea strategie de apărare împotriva rachetelor balistice, pusă pe tapet de predecesorul său, George W. Bush.
Proiectul inţial, prezentat Congresului american în aprilie 2002, prevedea ca în Europa să fie ridicate două baze, în Polonia şi Cehia. Administraţia Bush a făcut şi o estimare a costurilor: 7,8 miliarde de dolari.
Preşedintele Obama a schimbat strategia şi a inclus România pe harta viitoarelor baze, după ce, în 2011, Cehia a decis oficial să se retragă.
Bogdan Aurescu, ministru de Externe al României: „Pe 17 iunie 2010 avut loc la Bucureşti prima rundă de negocieri pe care am condus-o împreună cu doamna Tauscher şi de atunci putem spune că în mod formal a debutat acest exerciţiu de negociere. Au fost şapte runde de negocieri pe parcursul unui an de zile, din 2010 şi până în iunie 2011, când, la Washington, împreună cu doamna Tauscher, am parafat acest acord.”
Acordul cu Statele Unite a fost semnalul că România este decisă să se implice total în proiectul scutului american antirachetă şi în dezvoltarea celui al Alianţei Nord-Atlantice. La summitul NATO din 2010, ţările membre şi-au exprimat pentru prima dată dorinţa de a dezvolta un astfel de sistem.
Bogdan Aurescu: „Este un acord foarte important nu numai din perspectivă securitară. Este primul document juridic bilaterial dintre SUA şi România care vorbeşte despre un parteneriat strategic şi pe care îl defineşte ca opţiune pentru dezvoltare. Statele Unite se angajează în mod ferm pentru securitatea României, inclusiv prin apărarea anitirachetă a teritoriului României.”
Acordul în original este păstrat la sediul Ministerului Afacerilor Externe. Specialiştii militari români şi americani au căutat un an un posibil loc unde să toarne fundaţia ambiţiosului proiect militar. S-au oprit la fosta bază aeriană de la Deveselu, din judeţul Olt.
Baza a fost construită în 1952, cu bani veniţi chiar de la Uniunea Sovietică. Acolo s-au înregistrat şi câteva premiere: aterizări ale avioanelor MiG 15 şi primul zbor supersonic, cu un MiG 19.
Localnicii s-au bucurat că vor veni americanii. Au căutat soluţii ca să depăşească barierele ligvistice. Unii au început chiar lecţiile de limbi străine.
- Locuri de muncă, ceva... Care nu ştie engleză, aştia nu o să aibă. Normal e, dacă e în ţară la noi în România atunci să vorbească română ei.
- Dacă vine şi dă de lucru, mergem cu căruţa acolo. Mergem acolo şi ducem pietroaie, şine de cale ferată. Racheta trebuie pusă pe ceva.
Construcţia americană din judeţul Olt se întinde pe 175 de hectare. 200 de militari de peste Ocean vor staţiona aici.
Frank Rose, asistent al Secretarului de Stat SUA: „Faza 1 a Sistemului de Apărare antirachetă a devenit operaţională în 2011, odată cu poziţionarea în Turcia a unui radar şi a unor nave americane în estul Mării Mediterane pentru a proteja flancul sudic al NATO împotriva atacurilor rachetelor cu rază de acţiune scurtă şi medie. Faza a doua a reprezentat construirea unui sistem antirachetă terestru în România, la baza aeriană de la Deveselu, pentru a creşte capacitatea noastră de a ne apăra împotriva atacurilor cu rachete asupra teritoriul NATO.”
Bogdan Aurescu, ministru de Externe al României: „România se află într-o poziţie geostrategică extrem de importantă şi care permite, având în vedere scopul acestui sistem care este unul defensiv şi anume de a apăra atacul cu rachete ostile venite din afara spaţiului euroatlantic, în special din zona Orientului Mijlociu. Poziţionarea României permite interceptarea cu eficienţă a unor rachete ostile provenite din zona de care vorbim.”
Cum funcționează scutul
Baza americană de la Deveselu este doar o mică parte din proiectul de apărare antirachetă. Scutul are rolul de a apăra America şi aliaţii săi de rachete balistice lansate de inamici. Ca să poată funcţiona, are nevoie de radare şi de rachete performate care să le poată urmări şi distruge pe cele ale inamicului.
Proiectul american presupune construirea a două baze terestre, una în România şi alta în Polonia. Lor li se vor alătura nave de luptă poziţionate în Marea Mediterană. În momentul în care radarele de ultimă generaţie aflate în Turcia şi Marea Britanie vor identifica o rachetă trasă de inamic, atunci proiectilele defensive ale scutului vor fi lansate pentru a distruge ţinta.
La Deveselu vor ajunge 44 de rachete, numite de specialişti - interceptori. În urmă cu două luni, Agenţia Americană de Apărare Antirachetă a anunţat că a alocat 550 de milioane de dolari pentru realizarea lor.
Aceşti interceptori vor avea o autonomie de 500 de kilometri, pot să ajungă la o altitudine de 160 de kilometri şi ating viteza de 9.600 de kilometri pe oră.
Bogdan Aurescu: „Proiectul s-a bucurat întotdeauna de o susţinere populară importantă. Făceam la un moment dat, la momentul semnării acordului, făceam un sondaj de opinie din care rezulta că aproximativ 77% dintre cetăţenii României susţin proiectul scutului antirachetă. Acordul a fost aprobat în parlament cu aproape unanimitate. Au fost două voturi împotrivă şi o abţinere în Camera Deputaţilor şi unanimitate în Senat.”
Rusia aduce în discuție „balanța strategică”
Federaţia Rusă a fost de la bun început un critic vehement al proiectului. Atacurile sale, iniţial moderate, s-au intesificat o dată cu izbucnirea conflictului din Ucraina.
Oleg Malginov, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti: „Problema scutului antirachetă este una destul de complexă, veche şi cu o istorie. Este dificil de înţeles poziţia Federaţiei Ruse fără a cunoaşte istoria. La începutul anilor '70, în 1972, a fost discutat primul tratat concret legat de dezarmare între Statele Unite ale Americii şi Uniunea Sovietică. S-a căzut de acord că niciun tratat pentru limitarea armelor strategice nu o să fie posibil fără unul pentru limitarea celor antirachetă. Oamenii nu erau proşti în acea perioadă. Nixon, Kissinger, Brejnev, Gromîko erau oameni destul de avansaţi. Aceste două tratate au fost finalizate simultan şi a existat o înţelegere, un acord. Pe acesta s-a bazat balanţa strategică mai bine de 40 de ani.”
Primele discuţii în contradictoriu pe acest subiect au început în anul 2003, când SUA a decis să se retragă din tratatul împotriva rachetelor balistice. Acordul fusese încheiat în 1972, între Uniunea Sovietică şi Statele Unite. Acum 12 ani, americanii au promis că vor dezvolta în străinătate sisteme de apărare antirachetă.
Oleg Malginov, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti: „În anii '90 şi începutul anilor 2000, înţelegerea a fost să nu se implementeze infrastructura militară a NATO aproape de Federaţia Rusă. A venit mai aproape. Alianţa s-a extins şi infrastructura ei a ajuns mai aprope de graniţele Federaţiei Ruse. La începutul anilor 2000 ne-am retras din Cuba. Ca răspuns, am văzut expansiunea NATO şi retragerea din tratatul antirachetă.”
Ambasadorul Federaţiei Ruse este convins că sunt multe lucruri ţinute ascunse despre bata de la Deveselu.
Oleg Malginov: „Deveselu este doar un element, un detaliu. Detaliile nu funcţionează singure, aşa că trebuie să ne uităm la sistem pentru că el lucrează. Fără un detaliu, un sistem poate sau nu să funcţioneze, dar vorbim despre sistem. Acesta este probelema: sistemul strategic. Credeţi-mă! În strategie, în termeni militari, nu poate să existe doar protecţie sau doar atac. Strategia înseamnă un echilibru, înseamnă potenţial. Poate că nu este un bun exemplu, dar e ca în box. Dacă un boxer este îmbrăcat simplu, iar celălalt are cască şi alte protecţii, înţelegeţi că vorbim despre o situaţie diferită pentru cei doi boxeri. Toate acele argumente, potrivit cărora la Deveselu este un sistem pur defensiv, că nu este un pericol şi aşa mai departe. Nu este o definiţie completă a sistemului. Acesta face ca potenţialul militar al Alianţei să fie mai puternic.”
Bogdan Aurescu, ministru de Externe al României: „Este foarte clar că este vorba despre un proiect pur defensiv. De altfel, acordul pe care l-am negociat prevede în mai multe locuri că nu poate să fie utilizat decât în legitimă apărare aşa cum prevede Carta ONU şi tratatul Atlanticului de Nord şi care nu are niciun fel de componentă ofensivă. Si din punct de vedere tehnic acest sistem nu poate să fie transformat într-un sistem cu caracter ofensiv. S-a mai spus de către diverşi reprezentanţi ruşi de-a lungul timpului că interceptorii care ar urma să fie instalaţi în România ar putea să fie înlocuiţi de rachete de timp Tomahawk, capacităţi de timp nuclear sau rachete care ar pute să afecteze teritoriul rus. Este complet fals. Din punct de vedere juridic noi am prevăzut în acordul ratificat de Parlament că aceşti interceptori nu pot fi înlocuiţi. Ei sunt nişte interceptori non-nucleari.”
Frank Rose, asistent al Secretarului de Stat SUA: „Acest sistem de apărare antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci impotriva ameninţărilor cu rachete balistice provenite din afara spaţiului euro-atlantic. Aşa e! Aş vrea să fiu foarte clar înţeles. Angajamentul Statelor Unite faţă de securitatea aliaţilor din NATO, inclusiv România, este de neclintit.”
Ploaia avertismentelor
În mai 2015, generalul Valeri Gherasimov, şeful Statului Major al Armatei Federaţiei Ruse, a trimis un avertisment dur ţărilor care au decis să găzduiască elemente ale scutului antirachetă. Şi acesta este doar un exemplu.
„Puterile non-nucleare care vor găzdui elemente antirachetă au devenit obiective prioritare ale reacţiei militare a Rusiei”, a spus acesta potrivit agenției Sputnik.
Oleg Malginov, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti: „Dacă există o ameninţare, o să fie luată în considerare de structurile militare şi politice ale Federaţiei Ruse. Va fi analizată această situaţie şi vor fi luate măsuri. Nu sunt un specialist în armamente, dar decizia despre cum să reacţionăm va fi luată de comandantul suprem, preşedintele Federaţiei Ruse. Aici sunt mai multe niveluri de reacţie. Ca diplomat, ştiu că propunerea despre cum să reacţionăm la ameninţare este încă în discuţie. Noi suntem deschişi să primim orice propunere constructivă. Pe de altă parte, strategii militari îşi vor face treaba. Or să vadă cum vor proteja Federaţia Rusă. Nu voi comenta ce au spus militarii pentru că ei sunt specialişti, iar eu nu sunt.”
Bogdan Aurescu, ministru de Externe al României: „Constatăm că Federaţia Rusă foloseşte scutul antirachetă la un pretext pentru militrarizarea regiunii Mării Negre, inclusiv pentru amplasarea sau anunţata amplasare de bombardiere strategice în Crimeea. Am discutat aceste aspecte cu Secretarul General NATO săptămâna trecută. Avem aceeaşi poziţie. Scutul antirachetă care este unul pur defensiv, care nu poate să afecteteze capabilităţile de descurajare nucleară ale Rusiei şi care nu se referă la Rusia nu poate fi utilizat ca pretext pentru militarizarea spaţiului Mării Negre şi creşterea prezenţei militare ruse în Crimeea.”
George Maior, ambasadorul României în SUA: „Planificarea merge bine în ce privește realizarea scutului antirachetă, există aceste discuții la nivel de retorică, în special din partea unor state de la estul granițelor României. Au valoare politică mai mult și de propagandă, decât una de substanță. Este un scut defensiv care privește o apărare a teritoriului național și a Europei în ce privește amenințarea neconvențională asimetrică a rachetelor balistice, nu este îndreptat împotriva unui stat, securitatea europeană are de câștigat foarte mult prin realizarea acestui proiect strategic.”
Deveselu, în contextul dosarului iranian
În 2009, preşedintele SUA susţinea într-o declaraţie de presă că sistemul este gândit pentru a apăra aliaţii de pericolele care vin Orientul Mijlociu şi în special din Iran.
Barack Obama: „Am transmis de mai multe ori Rusiei că îngrijorările sale legate programul antirachetă anterior sunt total nefondate. Ne-am concentrat strict pe ameninţarea reprezentată de programul balistic al Iranului.”
Pe 14 iulie anul acesta, marile puteri au încheiat un acord istoric privind programul nuclear al Iranului. Federaţia Rusă consideră că în acest context scutul nu mai este necesar.
Oleg Malginov, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti: „Acum am terminat, spre exemplu, negocierile foarte complexe ale programului nuclear iranian, care a fost fost considerat una dintre ponteţialele ameninţări. Am găsit împreună, cu participarea Statelor Unite, Chinei şi a altor ţări europene, cum să gestionăm problema securităţii şi propunerea noastră a fost: Haideţi să discutăm despre scutul anitrachetă. Răspunsul a fost negativ, aşa cum este şi acum.”
Bogdan Aurescu, ministru de Externe al României: „S-a spus că nu ar mai fi necesar acest sistem de apărare antirachetă de vreme ce s-a ajuns la un acord cu statul Iranian pe dosarul nuclear. Acest acord nu se referă la programul balsitic al Iranului. În pachetul acesta cuprinzător se menţin sancţiunile ONU cu privire la programul balistic pentru încă cel puţin opt ani de zile. Prin urmare, nici această susţinere nu-şi găseşte sprijinul.”
Frank Rose, asistent al Secretarului de Stat SUA: „Acordul privind programul nuclear nu afectează capabilităţile balistice ale Iranului. Iranul continuă să dezvolte rachete balistice. Ca să fiu foarte clar pe acest subiect. Atâta timp cât Iranul continuă să dezvolte rachete balistice, Statele Unite şi aliaţii săi din regiune vor lucra împreună pentru a se apărara împotriva acestei ameninări foarte serioase.”
Deveselu, bază NATO
Ministrul de Externe al României susţine că baza de la Deveselu s-ar putea transforma de la anul într-o bază NATO.
Bogdan Aurescu: „În momentul în care baza de la Deveselu devine operaţională spre finalul acestui an, ea va putea să fie ulterior integrată în sitemul NATO Antirachetă. Prin urmare, ar putea să devină o bază NATO pe teritoriul României. În acest fel, sperăm ca la summitul NATO din Polonia din 2016 să poată să fie declarată ceea ce se numeşte capacitatea iniţială a sistemului NATO antirachetă.”
Pană la anexarea ilegală a Crimeei, subiectul scutului antirachetă a fost discutat şi în Consiliul NATO-Rusia. Evenimentele din Ucraina au închis şi această cale de dialog.
Oleg Malginov: „Consiliul este îngheţat şi asta e rău. Ne-am exprimat punctul de vedere de foarte multe ori. Nu pentru că este greu să ajungi la un rezultat fără discuţii, dar este un mijloc de comunicare pentru a evita anumite neîntelegeri. Acum, când au lucrurile se dezvoltă rapid în toate domeniile, chiar şi cel militar, dialogul este foarte important. Dacă cineva nu vrea să aibă un dialog atunci să-şi asume responsabilitatea pentru cine ştie ce Dumnezeu se poate întâmpla. Noi suntem gata să continuăm dialogul. Federaţia Rusă va face paşii necesari pentru a menţine protecţia şi apărarea ţării. Vrem ca această protecţie să fie bazată pe negociere, dar dacă nu este posibil cu siguranţă că vor fi făcuţi paşi şi în domeniul militar. Nu pot să spun mai multe pentru că nu poţi să comentezi prerogativele preşedintelui ţării.”
Bogdan Aurescu: „Canalul acesta de comunicare, pe care noi l-am numit ca fiind un canal pentru orice tip de vreme - "All weather format", nu a mai fost folosit tocmai din cauza modului în care Federaţia Rusă a încălcat dreptul internaţional prin acţiunile pe care le-a interprins în Ucraina. Acest canal poate fi folosit în continuare, dar credem noi că, în principal, ar trebui folosit pentru a discuta situaţia din Ucraina, pentru detensionarea situaţiei din Ucraina. Din acest punct de vedere, Alianţa trebuie să fie pregătite să discute cu Rusia, dar totul depinde de atitudinea Federaţiei Ruse.”
Cât despre relaţiile bilaterale dintre România şi Rusia:
Oleg Malginov: „Sancţiunile impuse de Uniunea Europeană nu sunt în favoarea relaţiilor bilaterale dintre România şi Rusia. Cred că nu este finalul poveştii. Ca diplomat continui cred în viitorul profesiei mele şi sper să găsim portiţa de ieşire din acestă situaţie care nu este uşoară deloc.”
Construcţiile la baza militară de la Deveselu se vor încheia până la sfârşitul lunii noiembrie. O bază similară va fi construită în Polonia până la sfârşitul anului 2018. Nici Federaţia Rusă nu se lasă mai prejos.
Preşedintele Vladimir Putin a revizuit doctrina militară navală a federaţiei. Concret, mai multe nave de luptă vor fi trimise în Oceanele Artic şi Atlantic şi în Marea Neagră. În plus, armata rusă plănuieşte să intensifice exercitiile militare cu China. În acest context, analiştii militari susţin că deja asistăm la o nouă cursă a înarmărilor.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
